13 definiții pentru derivă
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DERIVĂ, derive, s. f. 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). ◊ Expr. A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (Tehn.) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 3. Unghi format de direcția de tragere a unei arme cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din fr. dérive.
derivă sf [At: SANDU-ALDEA, ap. CADE / Pl: ~ve / E: fr dérive] 1 Unghi dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). 2 (Îe) A merge sau a fi în ~ A pluti în voia vânturilor și valurilor. 3 (Rar; îe) A fi la ~va unei puteri A fi dependent de..., a fi la cheremul... 4 (Mil) Număr de diviziuni (mm) cu care trebuie să se miște (la stânga sau la dreapta) ocularul lunetei (armei) spre a corecta derivația proiectilului. 5 (Teh) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 6 Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 7 Parte fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DERIVĂ, derive, s. f. 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). ◊ Expr. A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (Tehn.) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din fr. dérive.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DERIVĂ, derive, s. f. I. 1. (Mar. și aviație) Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vînt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). ◊ A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vîntului și a valurilor. ◊ Expr. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... Acum, eram la deriva unor puteri superioare mie. CAMIL PETRESCU, U. N. 214. 2. (Mil.) Unghiul format de planul de tragere cu planul de ochire; servește la tragerile indirecte, cînd ținta se află în spatele unui deal sau al unei coline. Tunarii de la tunurile următoare schimbară înălțătorul și deriva. SANDU-ALDEA, U. P. 138. II. Partea fixă a cîrmei verticale a unui avion, a unui planor etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DERIVĂ s.f. I. 1. Unghi format de axa longitudinală a unei nave sau a unui avion cu drumul de urmat sub acțiunea curenților maritimi sau aerieni. ◊ A merge în derivă = a naviga în voia vîntului și a valurilor. 2. Unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. II. Partea verticală fixă a ampenajului unui avion, al unui planor. [< fr. dérive, it. deriva].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DERIVĂ s. f. 1. unghi format de axul longitudinal al unei (aero)nave cu drumul de urmat sub acțiunea curenților. ♦ a merge (sau a fi) în ~ = a naviga în voia vântului, a valurilor și curenților. ◊ deplasare a ghețurilor de la poli. ♦ a fi în ~ = (fig.) a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni. 2. unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. 3. (tehn.) abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 4. partea verticală fixă a ampenajului unui avion sau planor. (< fr. dérive)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DERIVĂ ~e f. 1) Deviere a unei nave sau a unui avion sub acțiunea vântului sau a curenților marini. ◊ A merge în ~ a naviga în voia vântului și a valurilor. 2) mil. Unghi format de planul de tragere indirectă a unei arme cu planul de ochire. 3) Parte anterioară, fixă, a ampenajului vertical al unui avion. /<fr. dérive
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
derivă s. f., g.-d. art. derivei; pl. derive
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
derivă s. f., g.-d. art. derivei; pl. derive
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
derivă s. f., g.-d. art. derivei; pl. derive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DERIVĂ1 partea fixă, anterioară a ampenajului vertical al unui avion (sau planor) destinată menținerii traiectoriei acestuia în plan vertical, asigurând stabilitatea laterală alături de eleroane, trimere etc.
DERIVĂ2 abatere unghiulară în plan orizontal între axul longitudinal al aeronavei și direcția de zbor a acesteia sub acțiunea direcției și intensității vântului.
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
derivă, derivesubstantiv feminin
- 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Deplasare a ghețurilor de la poli. MDN '00
- A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... DEX '09 DLRLC
- Acum, eram la deriva unor puteri superioare mie. CAMIL PETRESCU, U. N. 214. DLRLC
-
- A fi în derivă = a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni. MDN '00
-
- 2. Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 3. Unghi format de direcția de tragere a unei arme cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Tunarii de la tunurile următoare schimbară înălțătorul și deriva. SANDU-ALDEA, U. P. 138. DLRLC
-
- 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- dérive DEX '09 DEX '98 DN