derivă sf [At: SANDU-ALDEA, ap. CADE / Pl: ~ve / E: fr dérive] 1 Unghi dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). 2 (Îe) A merge sau a fi în ~ A pluti în voia vânturilor și valurilor. 3 (Rar; îe) A fi la ~va unei puteri A fi dependent de..., a fi la cheremul... 4 (Mil) Număr de diviziuni (mm) cu care trebuie să se miște (la stânga sau la dreapta) ocularul lunetei (armei) spre a corecta derivația proiectilului. 5 (Teh) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 6 Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 7 Parte fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc.