defectuos, ~oasă [At: MAN. SĂNĂT. 78/20 / V: ~tos, ~eptos / Pl: ~oși, ~oase / E: fr défectueux, lat defectuosus] 1 a Care are lipsuri. 2-3 av, a (În mod) vicios. 4-5 av, a (În mod) greșit. 6-7 av, a (Într-un mod) care nu corespunde cerințelor stabilite.

DEFECTUOS, -OASĂ, defectuoși, -oase, adj. Cu defecte, cu scăderi, cu cusururi, cu lipsuri. Aceste versuri tind să completeze descripțiunea, dar sînt inferioare și din multe puncte de vedere defectuoase. MACEDONSKI, O. IV 61. – Pronunțat: -tu-os.

DEFECTUOS, -OASĂ adj. Cu lipsuri, cu defecte. [Pron. -tu-os. / cf. lat. defectuosus, fr. défectueux].

DEFECTUOS, -OASĂ adj. cu lipsuri, cu defecte; imperfect. (< fr. défectueux, lat. defectuosus)

DEFECTUOS ~oasă (~oși, ~oase) Care are (multe) defecte; cu defecte. [Sil. -tu-os] /<fr. défectueux, lat. defectuosus

defectuos a. plin de defecte său lipsuri.

*defectuós, -oásă adj. (mlat. defectuosus). Cu defecte, lipsit de ceĭa ce trebuĭe: mașină defectuoasă. Căruĭa-ĭ lipsesc formalitățile cerute: act defectuos. Adv. În mod defectuos.

defectos, ~oasă a vz defectuos

defeptos, ~oasă a vz defectuos

defectuos (desp. -tu-os) adj. m., pl. defectuoși; f. defectuoasă, pl. defectuoase

defectuos (-tu-os) adj. m., pl. defectuoși; f. defectuoasă, pl. defectuoase

defectuos adj. m. (sil. -tu-os), pl. defectuoși; f. sg. defectuoasă, pl. defectuoase

defectuos (u-o)

defectuos, -uoasă.

DEFECTUOS adj., adv. 1. adj., adv. v. incorect. 2. adj. v. necorespunzător. 3. adj. deficient, vicios. (O conformație ~oasă.)

DEFECTUOS adj., adv. 1. adj., adv. greșit, incorect, necorect, prost, rău, (fig.) stricat. (O pronunțare ~; vorbește ~ românește.) 2. adj. necorespunzător, (înv.) smintit. (O organizare ~.) 3. adj. vicios. (O conformație ~.)

Defectuos ≠ virtuos