CONTRASPIONAJ, contraspionaje, s. n. 1. Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj și de descoperire și prindere a spionilor. 2. Serviciu special care desfășoară activitatea de contraspionaj (1). [Pr.: -spi-o-] – Contra¹- + spionaj (după fr. contre-espionnage).

contraspionaj sn [At: DA ms / P: ~spi-o-~ / Pl: ~e / E: contra³ + spionaj după fr contre-espionage] 1 Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj și a activității spionilor. 2 Serviciu special însărcinat cu urmărirea și contracararea activități spionilor.

CONTRASPIONAJ s. n. 1. Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj și de descoperire și prindere a spionilor. 2. Serviciu special care desfășoară activitatea de contraspionaj. [Pr.: -spi-o-] – Contra¹- + spionaj (după fr. contre-espionnage).

CONTRASPIONAJ s. n. Serviciu de stat însărcinat cu urmărirea și combaterea acțiunilor de spionaj, de diversiune și a celorlalte încercări de subminare a statului puse la cale de dușman.

CONTRASPIONAJ s.n. Serviciu special însărcinat cu urmărirea și combaterea acțiunilor spionilor. [Cf. fr. contre-espionnage].

CONTRASPIONAJ s. n. serviciu special însărcinat cu urmărirea și combaterea acțiunilor spionilor. ◊ activitatea acestuia. (după fr. contre-espionage)

CONTRASPIONAJ ~e n. 1) Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj. 2) Organ al securității statului, însărcinat cu combaterea spionajului. [Sil. -spi-o-] /contra- + spionaj

contraspionaj (desp. -tras-pi-o-/-tra-spi-) s. n.

!contraspionaj (-tras-pi-o-/-tra-spi-) s. n.

contraspionaj s. n. (sil. -spi-o-), pl. contraspionaje

contraspionaj, -je.

CONTRASPIONAJ s. (POL.) contrainformații (pl.). (Serviciul de ~.)