opțiuni

11 definiții pentru consterna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSTERNÁ, consternez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare. – Din fr. consterner, lat. consternare.

CONSTERNÁ, consternez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare. – Din fr. consterner, lat. consternare.

consterna vt [At: DA / Pzi: ~nez / E: fr consterner, lat consternare] 1 A provoca cuiva uimire, nedumerire, amestecată cu mâhnire și indignare. 2 A surprinde neplăcut.

CONSTERNÁ vb. I. Tranz. (Folosit aproape numai la timpurile formate cu participiul) A provoca mîhnire amestecată cu nedumerire.

CONSTERNÁ vb. I. tr. A provoca cuiva nedumerire și mâhnire; a surprinde, a nedumeri. [< fr. consterner, cf. lat. consternare].

CONSTERNÁ vb. tr. a provoca cuiva nedumerire și mâhnire; a surprinde. (< fr. consterner, lat. consternare)

A CONSTERNÁ ~éz tranz. (persoane) A uimi brusc, provocând mâhnire, amestecată cu indignare. /<fr. consterner, lat. consternare

consternà v. a lovi cu uimire și descurajare.

*constérn și -éz, a -á v. tr. (lat. consternáre, a înspăimînta, d. con-stérnere, a răsturna, a așterne; fr. consterner. V. strat). Întristez adînc: a rămas consternat auzind ce s’a întîmplat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

consterná (a ~) vb., ind. prez. 3 consterneáză

consterná vb., ind. prez. 1 sg. consternéz, 3 sg. consterneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSTERNÁ vb. v. uimi.

Intrare: consterna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consterna
  • consternare
  • consternat
  • consternatu‑
  • consternând
  • consternându‑
 singular plural
  • consternează
  • consternați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consternez
 (să)
  • consternez
  • consternam
  • consternai
  • consternasem
a II-a (tu)
  • consternezi
 (să)
  • consternezi
  • consternai
  • consternași
  • consternaseși
a III-a (el, ea)
  • consternează
 (să)
  • consterneze
  • consterna
  • consternă
  • consternase
plural I (noi)
  • consternăm
 (să)
  • consternăm
  • consternam
  • consternarăm
  • consternaserăm
  • consternasem
a II-a (voi)
  • consternați
 (să)
  • consternați
  • consternați
  • consternarăți
  • consternaserăți
  • consternaseți
a III-a (ei, ele)
  • consternează
 (să)
  • consterneze
  • consternau
  • consternară
  • consternaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

consterna

  • 1. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nedumeri surprinde uimi

etimologie: