6 definiții pentru comportat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPORTA, comport, vb. I. 1. Refl. A avea o anumită conduită. 2. Tranz. A aduce cu sine; a necesita, a cere. – Din fr. comporter.
COMPORTA vb. I. 1. refl. A se purta, a avea o anumită purtare. 2. tr. A aduce cu sine; (p. ext.) a necesita, a cere. [P.i. comport, conj. -te. / < fr. comporter, it., lat. comportare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A COMPORTA comport tranz. 1) A include în sine; a însuma; a conține; a întruni; a îngloba; a cuprinde. 2) A face să fie necesar; a cere; a necesita; a pretinde; a reclama. /<fr. comporter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE COMPORTA mă comport intranz. A avea un anumit fel de conduită; a se purta. /<fr. se comporter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
comporta vb., ind. prez. 1 sg. comport, 3 sg. și pl. comportă; conj. prez. 3 sg. și pl. comporte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COMPORTA vb. 1. a se purta. (Vezi cum te ~.) 2. v. necesita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
comporta, comportverb
- 1. A avea o anumită conduită. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: purta
etimologie:
- comporter DEX '09 DEX '98 DN