13 definiții pentru ciordi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).

ciordi vt [At: CIHAC II, 56 / V: ciur~ / Pzi: ~desc / E: rrm čor] (Fam) A fura.

CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A fura (la repezeală) lucruri fără prea mare valoare; a șterpeli. Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. Abia ne mai ținem Zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368.

A CIORDI ~esc tranz. fam. (lucruri mărunte) A fura cu abilitate; a șterpeli; a șterge. /<țig. cior

ciordì v. a fura cu dibăcie fără a se simți (vorbind mai ales de țigani): ce putem să ciordim de pe ici de colo ISP. [Țigăn, ČORDO, participiu dela ČORAO, a fura].

cĭordésc v. tr. (țig. čordo, part. d. čorao, a fura. Cp. și cu ung. csorditni, a pune să se scurgă, csörditni, a plesni din bicĭ). Pop. A fura, șterpeli.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, 3 sg. ciordește, imperf. 1 ciordeam; conj. prez. 1 sg. să ciordesc, 3 să ciordească

ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 să ciordească

ciordi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciordească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIORDI vb. v. fura, lua, sustrage.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: ciordi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciordi
  • ciordire
  • ciordit
  • ciorditu‑
  • ciordind
  • ciordindu‑
singular plural
  • ciordește
  • ciordiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciordesc
(să)
  • ciordesc
  • ciordeam
  • ciordii
  • ciordisem
a II-a (tu)
  • ciordești
(să)
  • ciordești
  • ciordeai
  • ciordiși
  • ciordiseși
a III-a (el, ea)
  • ciordește
(să)
  • ciordească
  • ciordea
  • ciordi
  • ciordise
plural I (noi)
  • ciordim
(să)
  • ciordim
  • ciordeam
  • ciordirăm
  • ciordiserăm
  • ciordisem
a II-a (voi)
  • ciordiți
(să)
  • ciordiți
  • ciordeați
  • ciordirăți
  • ciordiserăți
  • ciordiseți
a III-a (ei, ele)
  • ciordesc
(să)
  • ciordească
  • ciordeau
  • ciordi
  • ciordiseră
ciurdi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciordi, ciordescverb

  • 1. familiar A fura (lucruri mărunte). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. DLRLC
    • format_quote Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. DLRLC
    • format_quote Abia ne mai ținem zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.