opțiuni

3 definiții pentru chiuită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIUÍTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita, nenumărat. [Pr.: chi-u-] – V. chiui.

CHIUÍTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita, nenumărat. [Pr.: chi-u-] – V. chiui.

CHIUÍTĂ s. f. (Mold., numai în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu grămada, cu nemiluita. Ați umplut, cu chiuita, de cerneal-atîtea coale. VLAHUȚĂ, P. 86. Și doar mă și feream eu într-o părere, să nu mai dau peste vro pacoste, dar parcă naiba mă împingea, de le făceam atunci cu chiuita. CREANGĂ, A. 52. – Pronunțat: chi-u-i-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiuítă s. f. (sil. chi-u-)

Intrare: chiuită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiuită
  • chiuita
plural — —
genitiv-dativ singular
  • chiuite
  • chiuitei
plural — —
vocativ singular —
plural —

chiuită

  • 1. regional locuțiune adverbială Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nenumărat 2 exemple
    exemple
    • Ați umplut, cu chiuita, de cerneal-atîtea coale. VLAHUȚĂ, P. 86.
      surse: DLRLC
    • Și doar mă și feream eu într-o părere, să nu mai dau peste vro pacoste, dar parcă naiba mă împingea, de le făceam atunci cu chiuita. CREANGĂ, A. 52.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi chiui
    surse: DEX '98 DEX '09