30 de definiții pentru cercevea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CERCEVEÁ, cercevele, s. f. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile. [Var.: gergeveá, giurgiuveá s. f.] – Din tc. çerçeve.

CERCEVEÁ, cercevele, s. f. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile. [Var.: gergeveá, giurgiuveá s. f.] – Din tc. çerçeve.

cercevea sf [At: (a. 1805) IORGA, S. D. VIII, 41 / V: ciorciovea, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea / Pl: ~ele / E: tc çerçivè] 1 Cadru de lemn, format din patru stinghii, în care este prins un tablou, o oglindă Si: ramă. 2 Cadru al ușii Cf ușori. 3 Margine de lemn în care este prinsă fereastra în tocuri prin balamale Si: cadru. 4 (Pex) Pervaz. 5 (Pex) Toc. 6 (Pre) Lemnărie din mijlocul ferestrei, în care sunt prinse ochiurile de geam Si: cruce.

CERCEVEÁ, cercevele, s. f. Cadru de lemn (mai rar de metal) în care e fixat geamul la o fereastră (v. pervaz) sau la o ușă (v. ușor); lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sînt montate geamurile. Au sunat cercevelele ferestrelor ca zguduite de o mînă nevăzută. SADOVEANU, N. F. 10. Cineva bătuse de două ori foarte deslușit în cercevea: tac! tac! SADOVEANU, M. 170. Scoate o scară de mătase, o aruncă pe fereastră și leagă capătul de cercevea. NEGRUZZI, S. III 183. – Pl. și: cerceveli (EMINESCU, N. 38). – Variante: gergeveá (DELAVRANCEA, T. 21), giurgiuveá (BOGZA, A. Î. 464) s. f.

CERCEVEÁ, cercevele, s. f. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră (v. pervaz) sau la o ușă (v. ușor); lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei. [Var.: gergeveá, giurgiuveá s. f.] – Tc. çerçeve.

CERCEVEÁ ~éle f. Cadru în care se fixează geamul la fereastră sau la o ușă; ramă. [Art. cerceveaua; G.-D. cercevelei; Sil. -ce-vea] /<turc. çerçeve

cerceveà f. 1. ramă de tablou; 2. încadrarea unei ferestre sau uși. [Turc. ČERCEVÈ, lit; patru bucăți de lemn, de unde și variantele muntene ciorciovea și giurgiuvea].

cerceveá f., pl. ele (turc. čerčive, čerčeve, cadru, pervaz, cercevea, d. pers. čarčive, adică „patru lemne”). Cadru care ține geamurile ferestreĭ. – Și cĭurcĭuvea (Mold.), cĭorcĭovea, gĭurgĭuvea (Munt.) și gergevea (Munt. vest).

GERGEVEÁ s. f. v. cercevea.

GIURGIUVEÁ s. f. v. cercevea.

GIURGIUVEÁ s. f. V. cercevea.

giurgiuveà f. V. cercevea: portret pus în niște giurgiuvele de lemn.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cercevea s. f., art. cerceveaua, g.-d. art. cercevelei; pl. cercevele

cercevea s. f., art. cerceveaua, g.-d. art. cercevelei; pl. cercevele, art. cercevelele

cerceveá s. f., art. cerceveáua, g.-d. art. cercevélei; pl. cercevéle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CERCEVEÁ s. 1. cadru, ramă, toc. (~ de fereastră.) 2. v. cruce.

CERCEVEA s. 1. cadru, ramă, toc. (~ de fereastră.) 2. cruce. (~ la geamurile unei ferestre.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cerceveá (cercevéle), s. f.1. Cadru de ușă, și mai ales de fereastră. – 2. Lemnăria în formă de cruce din mijlocul ferestrei. – Var. ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea. Mr. circive, megl. čărčăvel. Tc. çerçive (Cihac, II, 560; Roesler 607; Șeineanu, II, 101; Meyer 446; Lokotsch 411; Graur, Viața rom., 1940, nr. 3, p. 110); cf. ngr. τσερτσεβὲς, alb. čerčivë, bg. čerčeve.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

giurgiuvea, giurgiuvele s. f. cercevea

Intrare: cercevea
cercevea1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cercevea
  • cerceveaua
plural
  • cercevele
  • cercevelele
genitiv-dativ singular
  • cercevele
  • cercevelei
plural
  • cercevele
  • cercevelelor
vocativ singular
plural
giurgiuvea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giurgiuvea
  • giurgiuveaua
plural
  • giurgiuvele
  • giurgiuvelele
genitiv-dativ singular
  • giurgiuvele
  • giurgiuvelei
plural
  • giurgiuvele
  • giurgiuvelelor
vocativ singular
plural
ciurciuvea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gergevea
  • gergeveaua
plural
  • gergevele
  • gergevelele
genitiv-dativ singular
  • gergevele
  • gergevelei
plural
  • gergevele
  • gergevelelor
vocativ singular
plural
cercevea2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F151.2)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cercevea
  • cerceveaua
plural
  • cerceveli
  • cercevelile
genitiv-dativ singular
  • cerceveli
  • cercevelii
plural
  • cerceveli
  • cercevelilor
vocativ singular
plural
georgeovea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
giuriuvea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciorciovea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cercevea, cercevelesubstantiv feminin

  • 1. Cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: ramă
    • format_quote Au sunat cercevelele ferestrelor ca zguduite de o mînă nevăzută. SADOVEANU, N. F. 10. DLRLC
    • format_quote Cineva bătuse de două ori foarte deslușit în cercevea: tac! tac! SADOVEANU, M. 170. DLRLC
    • format_quote Scoate o scară de mătase, o aruncă pe fereastră și leagă capătul de cercevea. NEGRUZZI, S. III 183. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii