19 definiții pentru cegă cigă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cégă1 sf [At: I. IONESCU, M. 88 / V: căciúgă, ceciúgă, checígă, ciciúgă, cígă, ciúgă / Pl: cegi / E: srb čega] 1 Pește de apă dulce de mărime mijlocie, cu botul foarte lung, având, pe mijlocul spatelui, un rând de discuri dorsale cu vârfuri ascuțite (Acipenser ruthenus). 2 (Pop; îe) A vorbi ~ și păstrugă A vorbi fleacuri. 3 (Îc) ~ cu-botul-scurt Peștele Acipenser ruthenus brevirostris. 4 (Îc) ~de-mare Pește care îmbină caracterele cegăi cu ale păstrugăi (Acipenser ruthenus stellatus).

CÉGĂ, cegi, s. f. Pește de apă dulce cu botul lung și ascuțit, având o serie de discuri osoase pe spate și pe laturi (Acipenser ruthenus). – Din sb. čega.

CÉGĂ, cegi, s. f. Pește de apă dulce cu botul lung și ascuțit, având o serie de discuri osoase pe spate și pe laturi (Acipenser ruthenus). – Din scr. čega.

CÉGĂ, cegi, s. f. Pește de apă dulce, înrudit cu morunul și cu nisetrul, cu botul lung și ascuțit, puțin încovoiat în sus și cu niște discuri osoase pe laturile corpului și pe abdomen (Acipenser ruthenus). Sub stratul de struguri era o rogojină... crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cît pielea aspră. DUMITRIU, N. 232. Dar cu ce se ospăta, De mîncare ce mînca? Numai cegă Și păstrugă Și galbenă caracudă. TEODORESCU, P. P. 504. – Variantă:(regional) cígă (MARIAN, INS. 341,IONESCU, M. 88) s. f.

CÉGĂ, cegi s. f. Pește de apă dulce cu botul lung și ascuțit, având o serie de discuri osoase pe spate și pe laturi (Acipenser ruthenus).Sb. čiga.

CÉGĂ cegi f. Pește dulcicol cu botul alungit și cu o serie de plăci osoase pe laturi, prețuit pentru carnea lui. [G.-D. cegii] /<sb. țiga

cega (cigă) f. 1. pește până la un metru de lung, trăiește în afluenții Mării Negre (Acipenser ruthenus); 2. fig. cegă și păstrugă, fleacuri (adici tot într’un fel, cei doi pești aparținând la acelaș gen). [Serb. ČIGA].

cígă (Mold. Olt.) cégă (Munt.) și căcĭúgă (Ban.) f., pl. ĭ (sîrb. čiga, kèčiga și kèčika, bg. čiga, rut. čečúha, pol. czeczuga; ung. köcsöge, kecsege; ngr. kétsiga). Un pește ganoid de vre-o 60-70 cm. (acupenser ruthenus).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cégă s. f., g.-d. art. cégii; pl. cegi

cégă s. f., g.-d. art. cégii; pl. cegi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cégă (-gi), s. f. – Varietate de sturion de Dunăre (Acipenser ruthenus). – Var. Cigă. Origine incertă. Există și în sb. čiga, kèčika, pol. czeczuga, mag. csuka, kecsege, bg. čiga, fără a se putea preciza care îi este proveniența. – Der. cegarniță, s. f. (vîrșă). Cf. căciugă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CÉGĂ, cegi, s.f. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), un sturion mai mic, de 60-80 cm și 6-7 kg, caracterizat prin botul lung, ascuțit și întors în sus, cu mustăți ca niște franjuri, adaptat la viața în apele dulci aferente Mării Negre și Mării Caspice; oferă icre negre cu bob mic, de culoare cenușie-verzuie; se comercializează în Occident ca sterlet (Acipenser ruthenus). – V. sturion.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CEGĂ (< scr.) s. f. Pește dulcicol, din familia acipenseridelor, răspîndit în bazinul Dunării, Rusia Centrală, de Sud și fluviile Siberiei; lung de c. 60-70 cm, de c. 4 kg, cu bot lung, mustăți franjurate, fără solzi, cu plăcuțe osoase și scuturi, de culoare gri-închis pînă la gri-bej (Acipenser ruthenus).

Intrare: cegă
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ce
  • cega
plural
  • cegi
  • cegile
genitiv-dativ singular
  • cegi
  • cegii
plural
  • cegi
  • cegilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ci
  • ciga
plural
  • cige
  • cigele
genitiv-dativ singular
  • cige
  • cigei
plural
  • cige
  • cigelor
vocativ singular
plural

cegă cigă

  • 1. Pește de apă dulce cu botul lung și ascuțit, având o serie de discuri osoase pe spate și pe laturi (Acipenser ruthenus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Sub stratul de struguri era o rogojină... crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cu pielea aspră. DUMITRIU, N. 232.
      surse: DLRLC
    • Dar cu ce se ospăta, De mîncare ce mînca? Numai cegă Și păstrugă Și galbenă caracudă. TEODORESCU, P. P. 504.
      surse: DLRLC

etimologie: