CEGĂ, cegi, s. f. Pește de apă dulce, înrudit cu morunul și cu nisetrul, cu botul lung și ascuțit, puțin încovoiat în sus și cu niște discuri osoase pe laturile corpului și pe abdomen (Acipenser ruthenus). Sub stratul de struguri era o rogojină... crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cît pielea aspră. DUMITRIU, N. 232. Dar cu ce se ospăta, De mîncare ce mînca? Numai cegă Și păstrugă Și galbenă caracudă. TEODORESCU, P. P. 504. – Variantă:(regional) cigă (MARIAN, INS. 341,IONESCU, M. 88) s. f.