15 definiții pentru ceacâr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceacâr1, ~ă [At: ALECSANDRI, T. 1745 / V: ~âi, cichir / Pl: ~i / E: tc çakyr] 1-2 smf, a (Om) cu ochii spălăciți. 3-4 smf, a (Om) cu ochii de culori diferite. 5-6 smf, a (Om) care se uită cruciș. 7-8 smf, a (Om) posac. 9-10 smf, a (Fig) (Om) amețit de băutură. 11 a Soi de grâu de toamnă cu mustăți.

ceacâr2 sn vz cicărâc

CEACẤR, -Ă, ceacâri, -e, adj. (Despre ochii unei ființe) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeași culoare, care au culori diferite; (despre ființe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Care suferă de strabism; sașiu, zbanghiu. – Din tc. çakır „albastru cu ape cenușii”.

CEACẤR, -Ă, ceacâri, -e, adj. (Despre ochii unei ființe) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeași culoare, care au culori diferite; (despre ființe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Care suferă de strabism; sașiu, zbanghiu. – Din tc. çakır „albastru cu ape cenușii”.

CEACẤR, -Ă, ceacâri, -e, adj. (Despre ochii unei persoane) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeași culoare, care au culori diferite; (despre ființe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Sașiu, zbanghiu. – Tc. çakır „albastru, cu ape cenușii”.

CEACÂR ~ă (~i, ~e) și substantival 1) (despre ființe) Care are ochii de diferite culori. 2) (despre persoane) Care se uită cruciș; sașiu; încrucișat; zbanghiu. 3) (despre ochi sau privire) Care este orientat cruciș; încrucișat; sașiu; zbanghiu; ponciș. /<turc. çakir corectată

ceacâr a. 1. cu un ochiu albastru și altul negru (vorbind de cai și, ironic, despre om): cu ochii ciacâri, gura lăbărțată PANN; 2. cu un cearcăn alb împrejurul luminei ochilor (despre vite); 3. beat, mahmur; 4. se zice de o specie de grâu de toamnă. (Turc. ČAKYR).

CEACÎ́R, -Ă, ceacîri, -e, adj. 1. (Despre ochi) De culori diferite. Nu cunoașteți pe... Măriuca cea cu ochii ceacîri? ALECSANDRI, T. 5. ♦ (Despre oameni sau animale, mai ales despre cai și boi; adesea substantivat) Cu ochi de culori diferite, cu lumina ochiului... înconjurată de un cearcăn albui. 2. (Rar, despre oameni; uneori substantivat) Sașiu, zbanghiu. Unu cam ceacîr, cu barba-n furculiță. ALECSANDRI, T. 103.

ceacî́r, -ă adj. (turc. čakyr). Cu un ochĭ de o coloare și cu cel-lalt de alta. Grîŭ ceacîr, un fel de grîŭ de toamnă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ceacấr adj. m., pl. ceacấri; f. ceacấră, pl. ceacấre

ceacâr adj. m., pl. ceacâri; f. sg. ceacâră, pl. ceacâre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CEACÂR adj. v. chiorâș, cruciș, încrucișat, pieziș, sașiu, strabic.

ceacîr adj. v. CHIORÎȘ. CRUCIȘ. ÎNCRUCIȘAT. PIEZIȘ. SAȘIU. STRABIC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceacîr (ceacấră), adj.1. Cu ochi albaștri. – 2. Sașiu, zbanghiu. – 3. Afumat, beat. – Mr. ciacîr, megl. ciacăr. Tc. çakir (Șeineanu, II, 119; Lokotsch 386); cf. bg. čakăr.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ceacâr, ceacâri s. m. om naiv.

Intrare: ceacâr
ceacâr adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceacâr
  • ceacârul
  • ceacâru‑
  • ceacâ
  • ceacâra
plural
  • ceacâri
  • ceacârii
  • ceacâre
  • ceacârele
genitiv-dativ singular
  • ceacâr
  • ceacârului
  • ceacâre
  • ceacârei
plural
  • ceacâri
  • ceacârilor
  • ceacâre
  • ceacârelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)