13 definiții pentru capiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÁPIU, -IE, capii, adj. (Despre ovine, bovine, caprine) Atins de capie. ♦ Fig. (Despre oameni) Năuc, zăpăcit. – Din capie.

capiu, ~ie [At: ȘINCAI, HR. III, 170/27 / V: ~pchin, ~ă (Pl: ~chini, ~chine) / Pl: ~ii / E: ns cf vsl ϰaпи] 1 a (D. ovine, bovine, capre și cai) Atins de capie (1). 2 a (Fig; dom) Zăpăcit. 3 av (Îe) A umbla ~ A umbla ca nebunii, fără nici un scop.

CÁPIU, -IE, capii, adj. (Despre ovine, bovine, capre și cai) Atins de capie. ♦ Fig. (Despre oameni) Năuc, zăpăcit. – Din capie.

CÁPIU, -IE, capii, adj. (Despre ovine, bovine, capre și cai) Atins de capie. ♦ Fig. (Despre oameni) Năuc, zăpăcit. – Din capie.

CÁPIU, -IE, capii, adj. 1. (Despre animale) Atins de capie. Oaie capie. 2. Fig. (Despre oameni) Năuc, buimac, zăpăcit; nebun. D-ar fi de țîță, și tot n-ar fi așa de proastă și capie. Zi-i făptură sucită și pace bună! DELAVRANCEA S.31. Acolo șade o măiastră, și oricine merge la dînsa se întoarce capiu. ISPIRESCU, L. 278. ◊ Expr. A umbla capiu = a umbla ca nebunii, fără nici un scop. Umbla capiu pînă-n seară. PANN, P. V. I 156.

CÁPIU ~e (~i) 1) (despre animale domestice) Care este bolnav de capie. Oaie ~e. 2) fig. (despre persoane) Care este zăpăcit; smintit; năuc. [Sil. ca-piu] /Din capie

càpiu a. amețit, nebun: acolo șade o măiastră și oricine merge la dânsa, se întoarce capiu ISP. [V. capie].

cápiŭ, -e adj. (d. capie, s. f.). Nebun, zăpăcit. – În est cápchiŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

capiu [piu pron. pĭu] adj. m., f. capie (-pi-e); pl. m. și f. capii

cápiu adj. m. [-piu pron. -piu], f. cápie (sil. -pi-e); pl. m. și f. cápii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÁPIU adj. v. amețit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.

capiu adj. v. AMEȚIT. BUIMAC. BUIMĂCIT. NĂUC. NĂUCIT. TÎMPIT. ZĂPĂCIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

capiu, -ie, capii adj. năuc, zăpăcit

Intrare: capiu
capiu adjectiv
  • pronunție: capĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capiu
  • capiul
  • capiu‑
  • capie
  • capia
plural
  • capii
  • capiii
  • capii
  • capiile
genitiv-dativ singular
  • capiu
  • capiului
  • capii
  • capiei
plural
  • capii
  • capiilor
  • capii
  • capiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capiu, capieadjectiv

  • 1. (Despre ovine, bovine, caprine) Atins de capie. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Oaie capie. DLRLC
    • 1.1. figurat Despre oameni: amețit, buimac, buimăcit, nebun, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote D-ar fi de țîță, și tot n-ar fi așa de proastă și capie. Zi-i făptură sucită și pace bună! DELAVRANCEA, S. 31. DLRLC
      • format_quote Acolo șade o măiastră, și oricine merge la dînsa se întoarce capiu. ISPIRESCU, L. 278. DLRLC
      • chat_bubble A umbla capiu = a umbla ca nebunii, fără nici un scop. DLRLC
        • format_quote Umbla capiu pînă-n seară. PANN, P. V. I 156. DLRLC
etimologie:
  • capie DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.