20 de definiții pentru căutare cătare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căutare sf [At: LET. III, 193/2 / P: că-u~ / V: căt~, cot~ / Pl: ~tări / E: căuta] 1 Interesare. 2 Ocupare cu ceva Si: căutat1 (2), căutătură (2). 3 Preocupare. 4 Obsedare. 5 Îngrijire de ceva Si: căutat1 (5), căutătură (5). 6 Îngrijire a cuiva Si: căutat1 (6), căutătură (6). 7 Îngrijorare pentru cineva Si: căutat1 (7), căutătură (7). 8 (Spc; înv) Acordare de îngrijiri medicale unui bolnav Si: căutat1 (8), căutătură. 9 (Înv) Efectuare a vizitei medicale Si: căutat1 (9), căutătură (9). 10 (Înv) Tratare. 11 Descântare. 12 Supraveghere. 13 Pază. 14 (Înv) Primire cu ospitalitate Si: căutat1 (14), căutătură (14). 15 Adăpostire a călătorilor Si: căutat1 (15), căutătură (15). 16 Îngrijire cu atenție a unei moșii Si: căutat1 (16), căutătură (16). 17 Administrare. 18 (Înv) Atenție. 19 Strădanie. 20 Năzuință. 21 Tendință. 22 Examinare. 23 Observare. 24 Iscodire. 25 Înfățișare. 26 Studiu al unei afaceri Si: căutat1 (26), căutătură (26). 27-28 (Jur; înv) Cercetare (11-12). 29 Îndreptare a ochilor către ceva Si: căutat1 (29), căutătură (29). 30 (Pex) Privire către ceva Si: căutat1 (30), căutătură (30). 31 (Înv) Înfățișare asemănătoare cu ceva Si: căutat1, căutătură (31) 32 (Înv) Așezare cu fața spre ceva Si: căutat1 (32), căutătură. 33 (Înv; pan) Situare a unui obiect spre... Si: căutat1 (33), căutătură (33). 34 (Înv) Îndreptare într-o direcție Si: căutat1 (34), căutătură (34). 35 Relaționare. 36 Referire. 37 Considerare. 38 Luare în seamă Si: căutat1 (38), căutătură (38). 39 Urmărire. 40 Influențare. 41 Încercare de a găsi ceva ascuns (sau pierdut) Si: căutat1 (41), căutătură (41). 42 Urmărire a vânatului Si: căutat1 (42), căutătură (42), cercetare (9), cercetat1 (9), cercetătură (9). 43 Percheziționare. 44 Ghicire a viitorului Si: căutat1 (44), căutătură (44). 45 Încercare de a procura ceva Si: căutat1 (45), căutătură (45). 46 Proprietate a unei mărfi de a fi cerută de mulți cumpărători Si: căutat1 (46), căutătură (46). 47 (Înv) Încasare a unor impozite Si: căutat1 (47), căutătură (47). 48 Vindere. 49 Cerere. 50 Frecventare. 51 Trebuință. 52 Ochire. 53 (Pex; îf cătare) Cui de la capătul țevii armei care servește la țintit.

CĂUTÁRE, căutări, s. f. Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; p. restr. tratament sau îngrijire medicală. 3. (Înv.) Administrare a unui bun material. 4. (Înv.) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. ◊ Expr. A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătáre s. f.] – V. căuta.

CĂUTÁRE, căutări, s. f. Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; p. restr. tratament sau îngrijire medicală. 3. (Înv.) Administrare a unui bun material. 4. (Înv.) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. ◊ Expr. A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătáre s. f.] – V. căuta.

CĂUTÁRE, căutări, s. f. I. Acțiunea de a căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. Dăduse poruncă să pornească în căutarea blestematului care îi făcuse de rușine. PAS, Z. I 227. Literaturile decadente... n-au alte caracteristici fundamentate decît: ca formă, căutarea de efecte puternice, sunătoare; ca fond, un egoism neînfrînt și o completă nepăsare de toate suferințele. IONESCU-RION, C. 104. Cuget a mă duce întru căutarea acestor tîlhari de zmei. ISPIRESCU, L. 219. O capră ce-mi rămăsese Și prin crînguri se dusese O luai la căutare Cît e ziulica mare. ALECSANDRI, P. P. 265. 2. Îngrijire. În grajdiul împăratului se afla acum un cal mai mult. Acestuia îi trebuia mai multă căutare decît la toți ceilalți cai. SBIERA, P. 76. ♦ Tratament sau îngrijire medicală. Spitalul... era un așezămînt model de curățenie, căutare și belșug. BART, E. 313. 3. (Învechit) îngrijire, administrare a unui bun material. Își făcuse un nume așa de bun în specialitatea de căutare de moșie, încît trecea epistat de la o moșie la alta. GHICA S.302. 4. (Învechit) Inspecție, examinare. La începutul lui iulie 1597 el făcu căutare armiei sale, care era de 15.000 oameni, și dete de fiecare ostaș cîte cinci talere. BĂLCESCU, O. II 175. 5. Privire. (în forma cătare) Era și fată mare Și mîndră de-a cătare, Și-apoi pe lîngă toate Și fată de-mpărat. COȘBUC, P. 1 277. ♦ Felul cum se uită cineva, căutătură. În ochii bătrînului sclipea o căutare ciudată. POPA, V. 85. (În forma cătare) Sub arzînda ei cătare Mugurii îmbobocesc. BOLINTINEANU, O. 113. 6. (În forma cătare, în expr.) A lua pușca la (sau în) cătare = a duce arma la ochi (pentru a trage). Luă pușca în cătare, ținti capul ce se pleca spre raclă. GALACTION, O. I 259. Ca într-un fulger el ia pușca la cătare și trage! ODOBESCU, S. III 42. A lua (pe cineva) la cătare = a ochi (pe cineva) cu arma. Cu trei poteri se-ntîlnea, Care ni-l înconjura, Și ți-i lua la cătare Cînd cu puști, cînd cu pistoale. TEODORESCU, P. P. 589. II. 1. (În expr.) A avea căutare = a se bucura de considerație, de vază, de trecere. El avea acuma la împăratul mult mai mare trecere și căutare. SBIERA, P. 76. ◊ (Cu altă construcție: în forma cătare) Va fi om cu vază și cu cătare printre ai săi. VLAHUȚĂ, O. A. 104. 2. Preț bun, trecere. Toate roadele țării se făcuseră și aveau căutare. GALACTION, O. I 260. Productele au avut căutare în tot timpul anului. I. IONESCU, M. 355. – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-ta-). – Variantă: cătáre (ODOBESCU, S. III 42) s. f.

CĂUTÁRE, căutări, s. f. Acțiunea de a (se) căuta. 1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; (prin restricție) tratament sau îngrijire medicală. 3. (Înv.) Administrare a unui bun material. 4. (Înv.) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. ◊ Expr. A avea căutare = a se bucura de considerație. [Var.: (pop.) cătáre s. f.]

CĂUTÁRE ~ări f. 1) v. A CĂUTA. 2) Cercetare a locului cu scopul de a găsi pe cineva sau ceva. 3) Îngrijire medicală. 4): A avea ~ a se bucura de considerație; a avea trecere. /v. a cauta

căutare f. 1. lucrarea de a căuta; 2. trecere, vânzare: marfă cu multă căutare; 3. îngrijire; 4. revistă militară: făcu căutarea armatei sale BĂLC.

căutáre f. Acțiunea de a căuta. Preț, considerațiune: marfă cu căutare. Vechĭ. Revistă (inspecțiune) militară. V. vileag.

cătare2 sf vz căutare

CĂTÁRE2 s. f. v. căutare.

CĂTÁRE2 s. f. v. căutare.

CĂTÁRE1 s. f. v. căutare.

CĂTÁRE1 s. f. v. căutare.

cătáre f. Căutare. Preț, considerațiune: marfă cu cătare. La armele de foc, miră, proeminență care e la vîrfu țeveĭ și servește la ochit (V. înălțător). A cătăriĭ, V. acătare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căutáre (că-u-) s. f., g.-d. art. căutắrii; pl. căutắri

căutáre s. f. (sil. că-u-), g.-d. art. căutării; pl. căutări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂUTÁRE s. 1. cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocire, scotocit. (Termină cu ~!) 2. cerere. (~ de marfă.) 3. preț. (O marfă care are ~.) 4. afectare, artificialitate, emfază, grandilocvență, manierism, patos, prețiozitate, retorism. (~ în stilul cuiva.)

CĂUTARE s. 1. cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocire, scotocit. (Termină cu ~!) 2. cerere. (~ de marfă.) 3. preț. (O marfă care are ~.) 4. afectare, artificialitate, emfază, grandilocvență, manierism, patos, prețiozitate, retorism. (~ în stilul cuiva.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CĂUTARE. Subst. Căutare, căutat, cercetare, examinare, scrutare, tatonare, informare; iscodire, ispită (înv.), iscodeală; urmărire, spionaj, spionare; scotoceală, scotocire, scotocit, cotrobăială; percheziție; răvășire, răvășeală, răscolire; scormonire, scormonit, scurmare, scurmătură, rîcîire, rîcîială, rîcîit, rîcîitură. Bîjbîială, bîjbîire, bîjbîit, bîjbîitură (rar), dibuială, dibuire, dibuit. Întrebare, chestionare, anchetare. Găsire, găsit, aflare, descoperire. Căutător; cercetaș; urmăritor, spion; scormonitor. Găsitor, aflător (înv.), descoperitor. Examinator, anchetator; spion; detectiv. Adj. Cercetător, examinator, scrutător (fig.), scormonitor, scotocitor, scurmător. Vb. A căuta, a cerceta, a examina, a scruta, a tatona; a iscodi, a urmări, a spiona; a scotoci, a cotrobăi, a hojbăi (reg.), a răvăși, a răscoli; a percheziționa; a scormoni, a scorboli (rar), a scociorî (pop. și fam.), a scurma (pop.), a rîcîi. A dibui, a bîjbîi. A căuta acul în carul cu fîn, a căuta ziua de ieri, a căuta ceva cu lumînarea. A se interesa, a întreba, a chestiona, a interoga, a trage de limbă. A găsi, a da de (ceva, cineva), a afla, a descoperi. Adv. Pe căutate(-lea), pe dibuite, pe bîjbîite. V. cunoaștere, descoperire, examen.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea căutare expr. (d. un produs comercial) a se vinde bine, a avea succes la cumpărători: a fi la modă.

Intrare: căutare
  • silabație: că-u-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căutare
  • căutarea
plural
  • căutări
  • căutările
genitiv-dativ singular
  • căutări
  • căutării
plural
  • căutări
  • căutărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătare
  • cătarea
plural
  • cătări
  • cătările
genitiv-dativ singular
  • cătări
  • cătării
plural
  • cătări
  • cătărilor
vocativ singular
plural

căutare cătare

  • 1. Acțiunea de a (se) căuta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Dăduse poruncă să pornească în căutarea blestematului care îi făcuse de rușine. PAS, Z. I 227.
        surse: DLRLC
      • Literaturile decadente... n-au alte caracteristici fundamentate decît: ca formă, căutarea de efecte puternice, sunătoare; ca fond, un egoism neînfrînt și o completă nepăsare de toate suferințele. IONESCU-RION, C. 104.
        surse: DLRLC
      • Cuget a mă duce întru căutarea acestor tîlhari de zmei. ISPIRESCU, L. 219.
        surse: DLRLC
      • O capră ce-mi rămăsese Și prin crînguri se dusese O luai la căutare Cît e ziulica mare. ALECSANDRI, P. P. 265.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În grajdiul împăratului se afla acum un cal mai mult. Acestuia îi trebuia mai multă căutare decît la toți ceilalți cai. SBIERA, P. 76.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. prin restricție Tratament sau îngrijire medicală.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Spitalul... era un așezămînt model de curățenie, căutare și belșug. BART, E. 313.
          surse: DLRLC
    • 1.3. învechit Administrare a unui bun material.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Își făcuse un nume așa de bun în specialitatea de căutare de moșie, încît trecea epistat de la o moșie la alta. GHICA S.302.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • La începutul lui iulie 1597 el făcu căutare armiei sale, care era de 15.000 oameni, și dete de fiecare ostaș cîte cinci talere. BĂLCESCU, O. II 175.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRM
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era și fată mare Și mîndră de-a cătare, Și-apoi pe lîngă toate Și fată de-mpărat. COȘBUC, P. 1 277.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Felul cum se uită cineva.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: căutătură 2 exemple
        exemple
        • În ochii bătrînului sclipea o căutare ciudată. POPA, V. 85.
          surse: DLRLC
        • Sub arzînda ei cătare Mugurii îmbobocesc. BOLINTINEANU, O. 113.
          surse: DLRLC
      • 1.6.2. expresie A lua pușca la (sau în) cătare = a duce arma la ochi (pentru a trage).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Luă pușca în cătare, ținti capul ce se pleca spre raclă. GALACTION, O. I 259.
          surse: DLRLC
        • Ca într-un fulger el ia pușca la cătare și trage! ODOBESCU, S. III 42.
          surse: DLRLC
      • 1.6.3. expresie A lua (pe cineva) la cătare = a ochi (pe cineva) cu arma.
        surse: DLRLC
        • 1.6.3.1. Cu trei poteri se-ntîlnea, Care ni-l înconjura, Și ți-i lua la cătare Cînd cu puști, cînd cu pistoale. TEODORESCU, P. P. 589.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Preț bun.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trecere 2 exemple
      exemple
      • Toate roadele țării se făcuseră și aveau căutare. GALACTION, O. I 260.
        surse: DLRLC
      • Productele au avut căutare în tot timpul anului. I. IONESCU, M. 355.
        surse: DLRLC
      • 1.7.1. expresie A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
        exemple
        • El avea acuma la împăratul mult mai mare trecere și căutare. SBIERA, P. 76.
          surse: DLRLC
        • Va fi om cu vază și cu cătare printre ai săi. VLAHUȚĂ, O. A. 104.
          surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi căuta
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX