10 definiții pentru cătănesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cătănesc, ~ească [At: GHICA, A. 310 / V: (reg) ~tun~, (reg) cotun~ / Pl: ~ești / E: cătană + -esc] (Reg) 1-4 a Ostășesc (1-4). 5 sf Joc cu lăutari nedefinit mai îndeaproape.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Cătană + suf. -esc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Cătană + suf. -esc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Regional) De cătană, care se referă la catane; ostășesc, soldățesc.

CĂTĂNÉSC, -EÁSCĂ, cătănești, adj. (Reg.) Soldățesc, ostășesc. – Din cătană + suf. -esc.

cătănesc a. de catană: cântece cătănești.

1) cătănésc, -eáscă adj. Vechĭ. Azĭ fam. De catană, soldățesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cătănésc (reg.) adj. m., f. cătăneáscă; pl. m. și f. cătănéști

cătănésc adj. m., f. cătăneáscă; pl. m. și f. cătănéști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂTĂNÉSC adj. v. cazon, militar, milităresc, ostășesc, soldățesc.

cătănesc adj. v. CAZON. MILITAR. MILITĂRESC. OSTĂȘESC. SOLDĂȚESC.

Intrare: cătănesc
cătănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cătănesc
  • cătănescul
  • cătănescu‑
  • cătănească
  • cătăneasca
plural
  • cătănești
  • cătăneștii
  • cătănești
  • cătăneștile
genitiv-dativ singular
  • cătănesc
  • cătănescului
  • cătănești
  • cătăneștii
plural
  • cătănești
  • cătăneștilor
  • cătănești
  • cătăneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cătănesc

etimologie:

  • Cătană + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09