14 definiții pentru cârpăci cârpoci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cârpăci vt [At: I. IONESCU, C. 42/2 / V: ~pocí, ~pogí / Pzi: ~ăcésc / E: cârpaci] 1-2 (Șdp) A cârpi (prost). 3 (Pgn) A lucra prost, de mântuială.

CÂRPĂCÍ, cărpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci.

CÂRPĂCÍ, cârpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci + suf. -ie.[1]

  1. Etimologia este doar „Din cârpaci”, fără sufix. — cata

A CÂRPĂCÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte, haine, încălțăminte etc.) A repara prin aplicarea unor cârpeli; a cârpi; a petici. 2) A face în grabă, superficial. /Din cârpaci

cârpăcì v. a drege haine sau încălțăminte vechi și uzate.

CÎRPĂCÍ, cîrpăcesc, vb. IV. Tranz. (Uneori în forma cîrpoci) A cîrpi prost, a petici. Intranz. Fig. (Construit cu prep. «la») Vai! tot mai gîndești la anii cînd visam în academii Ascultind pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii. EMINESCU, O. I 140. – Variantă: cîrpoci vb. IV.

CÎRPOCÍ vb. IV v. cîrpăci.

cârpocì v. a cârpăci: ascultând pe vechii dascăli, cârpocind la haina vremii EM.

cîrpăcésc v. intr. (d. cîrpacĭ). Exércit meseria de cîrpacĭ. V. tr. Cîrpesc prost. – În nord și cîrpocesc și cîrpojesc.

cîrpocésc și cîrpojésc, V. cîrpăcesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârpăcí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârpăcésc, imperf. 3 sg. cârpăceá; conj. prez. 3 să cârpăceáscă

cârpăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârpăcésc, imperf. 3 sg. cârpăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. cârpăceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRPĂCÍ vb. v. petici.

CÎRPĂCI vb. a cîrpi, a petici, (rar) a peticări, (pop.) a potlogi. (~ încălțămintea.)

Intrare: cârpăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârpăci
  • cârpăcire
  • cârpăcit
  • cârpăcitu‑
  • cârpăcind
  • cârpăcindu‑
singular plural
  • cârpăcește
  • cârpăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârpăcesc
(să)
  • cârpăcesc
  • cârpăceam
  • cârpăcii
  • cârpăcisem
a II-a (tu)
  • cârpăcești
(să)
  • cârpăcești
  • cârpăceai
  • cârpăciși
  • cârpăciseși
a III-a (el, ea)
  • cârpăcește
(să)
  • cârpăcească
  • cârpăcea
  • cârpăci
  • cârpăcise
plural I (noi)
  • cârpăcim
(să)
  • cârpăcim
  • cârpăceam
  • cârpăcirăm
  • cârpăciserăm
  • cârpăcisem
a II-a (voi)
  • cârpăciți
(să)
  • cârpăciți
  • cârpăceați
  • cârpăcirăți
  • cârpăciserăți
  • cârpăciseți
a III-a (ei, ele)
  • cârpăcesc
(să)
  • cârpăcească
  • cârpăceau
  • cârpăci
  • cârpăciseră
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârpoci
  • cârpocire
  • cârpocit
  • cârpocitu‑
  • cârpocind
  • cârpocindu‑
singular plural
  • cârpocește
  • cârpociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârpocesc
(să)
  • cârpocesc
  • cârpoceam
  • cârpocii
  • cârpocisem
a II-a (tu)
  • cârpocești
(să)
  • cârpocești
  • cârpoceai
  • cârpociși
  • cârpociseși
a III-a (el, ea)
  • cârpocește
(să)
  • cârpocească
  • cârpocea
  • cârpoci
  • cârpocise
plural I (noi)
  • cârpocim
(să)
  • cârpocim
  • cârpoceam
  • cârpocirăm
  • cârpociserăm
  • cârpocisem
a II-a (voi)
  • cârpociți
(să)
  • cârpociți
  • cârpoceați
  • cârpocirăți
  • cârpociserăți
  • cârpociseți
a III-a (ei, ele)
  • cârpocesc
(să)
  • cârpocească
  • cârpoceau
  • cârpoci
  • cârpociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cârpăci cârpoci

etimologie:

  • cârpaci
    surse: DEX '09