11 definiții pentru câmpean (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂMPEÁN, -Ă, câmpeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Locuitor de la câmp (1), de la șes sau p. ext., de la țară. 2. Adj. (Rar) Câmpenesc. – Câmp + suf. -ean.

CÂMPEÁN, -Ă, câmpeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Locuitor de la câmp (1), de la șes sau p. ext., de la țară. 2. Adj. (Rar) Câmpenesc. – Câmp + suf. -ean.

câmpean, ~ă [At: N. COSTIN, ap. LET. 89 / 29 / Pl: ~eni, ~ene / E: câmp + -ean] 1-8 a (Îvr) Câmpenesc (1-8). 9 smf (Îoc muntean) Locuitor de la câmp (1) Si: (îrg) câmpian (5). 10 smf (Pex; îoc orășan) Locuitor de la țară Si: țăran, (îrg) câmpian (6).

CÂMPEÁN ~éni m. Locuitor de la câmp. /câmp + suf. ~ean

câmpean m. 1. locuitor dela câmp; 2. locuitor de la țară.

CÎMPEÁN1, cîmpeni, s. m. Locuitor de la cîmp, de la șes.

cîmpeán, -că s. Locuitor de la cîmp.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

câmpeán adj. m., s. m., pl. câmpéni; adj. f. câmpeánă, pl. câmpéne

câmpeán s. m., adj. m., pl. câmpéni; f. sg. câmpeánă, pl. câmpéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂMPEÁN s. (prin Transilv.) țăran. (~ul este locuitorul de la câmpie.)

CÎMPEAN s. (prin Transilv.) țăran. (~ este locuitorul de la cîmpie.)

Intrare: câmpean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmpean
  • câmpeanul
  • câmpeanu‑
plural
  • câmpeni
  • câmpenii
genitiv-dativ singular
  • câmpean
  • câmpeanului
plural
  • câmpeni
  • câmpenilor
vocativ singular
  • câmpeanule
  • câmpene
plural
  • câmpenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

câmpean, -ă (persoană) câmpeană

  • 1. Locuitor de la câmp, de la șes sau prin extensiune, de la țară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: țăran

etimologie:

  • Câmp + sufix -ean.
    surse: DEX '98 DEX '09