28 de definiții pentru câmp

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂMP, câmpuri, s. n. (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s. m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca câmpului = lucrarea pământului. Artilerie de câmp = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai pe teren puțin accidentat. ◊ Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ♦ Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ♦ Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. ◊ Câmp de luptă = porțiune de teren pe care se duc acțiuni de luptă cu inamicul terestru. Câmp de tragere = teren amenajat pentru executarea exercițiilor de tragere. Câmp de activitate sau (rar) câmpul muncii = domeniu de activitate, limitele între care se desfășoară o activitate. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca acelea care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp eletromagnetic. 5. (Med.) Fâșie de pânză sterilă care delimitează plaga operatorie. ◊ Câmp operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. 8. (Fil.) Câmp ideologic = ansamblul metodelor, conceptelor și ideilor delimitate istoric în interiorul cărora se elaborează o doctrină, o știință, o creație culturală etc. 9. (Inform.) Cea mai mică unitate dintr-un sistem bază de date care poate fi accesată. – Lat. campus.

câmp sn [At: DOSOFTEI, V. S. 27/2 / Pl: ~uri (înv; astăzi mai ales în expresii) ~i sm / E: ml campus] 1 Câmpie (1). 2 (Spc) Întindere de pământ cultivată Cf agru, arătură, holdă, lan, ogor, pământ, țarină. 3 Totalitatea ogoarelor din jurul unei comune Cf hotar. 4 (Îs) Munca ~ului Munci agricole. 5 (Îs) Artilerie de ~ Artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe teren fără accidente prea mari. 6 (Îlav) În plin ~ sau în ~ deschis Sub cerul liber. 7 (Îal) Fără adăpost. 8 (Îlav) Peste ~ De-a dreptul, părăsind drumul. 9 (Îe) A nu da cuiva ~ A tăia drumul cuiva. 10 (Îe) A lăsa (cuiva) ~ liber A lăsa pe cineva să acționeze, să se desfășoare Si: a da frâu liber. 11 (Îe) A-i pierde ~ul A nu mai ști drumul sau direcția. 12 sm (Îe) A-și lua (sau a apuca) ~ii A pleca orbește, fără a ști încotro (de disperare, de durere de mânie etc.). 13 (Îae) A ajunge la disperare. 14 Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). 15 (Îs) ~ de gheață Masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 16 (Cu determinări care arată activitatea) Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate: Câmp de luptă. 17 (Asr; îs) -ul muncii Sfera de activitate a cuiva. 18 (Îs) ~ vizual Porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 19 (Fiz) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată. 20 (Pex) Mărime care caracterizează un câmp (19). 21 Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. 22 (Îs) ~ electric Regiune a spațiului caracterizată prin faptul că în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul n-ar fi încărcat astfel. 23 (Îs) ~ magnetic Regiune a spațiului caracterizată prin faptul că în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, iar acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 24 (Îs) ~ electromagnetic Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea între particule. 25 (Îs) ~ operator Porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 26 Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 27 Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (fizice, matematice etc.) variabile. 28 Fața netedă a pieii tăbăcite. 29 (Mun) Hățurile care se pun cailor înhămați la trăsură.

CÂMP, câmpuri, s. n. și (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s. m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca câmpului = munci agricole. Artilerie de câmp = artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe un teren fără accidente prea mari. ◊ Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ♦ Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ♦ Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. Câmp de luptă. ◊ (Astăzi rar) Câmpul muncii = sfera de activitate a cuiva; p. ext. locul în care cineva își desfășoară activitatea; activitate, muncă, producție. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp electromagnetic. 5. (În sintagma) Câmp operator = porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. – Lat. campus.

CÂMP s. n. 1. spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică. ♦ ~ vizual = porțiune din spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 2. ~ operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. ♦ fâșie de pânză care delimitează plaga operatorie. 3. porțiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică bine determinată. ♦ (inform.) subîmpărțire din punct de vedere logic a unei cartele conținând, fiecare, o informație reprezentată codificat. 4. mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi variabile. ♦ ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeași sferă semantică, care exprimă noțiuni asemănătoare sau asociabile. 5. (arte) fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc. (după fr. champ, lat. campus)

CÂMP ~uri n. 1) Întindere vastă de pământ cu suprafața uniformă fără accidente însemnate de teren; câmpie; șes. ◊ A lua (sau a apuca) ~ii a se duce unde-l duc ochii; a pleca orbește (de disperare, de supărare etc.). A bate ~ii a o lua razna; a spune lucruri neverosimile. 2) Întindere de pământ în afara unei localități. În plin ~. 3) Teren semănat cu culturi agricole. 4) Loc unde se desfășoară o anumită activitate. ~ de luptă. ~ de observație. 5) Fondul unui tablou, a unei țesături etc. 6) Spațiu în care se exercită acțiuni de forță asupra corpurilor. ~ magnetic. ~ electric. [Pl. și câmpi în expresii] /<lat. campus

câmp n. și m. (pl. câmpuri, fig. câmpi); 1. întindere de pământ arabil; 2. loc șes afară din oraș sau sat pentru pășunat: a-și lua câmpii, a fugi orbește, a-și pierde mințile; a bate câmpii, a rătăci, fig. a aiuri; 3. loc, de luptă: câmpul de bătaie; 4. fondul unei stofe sau tablou: rochie cu câmp negru și cu flori de mătase; 5. fig. sferă de lucrări sau fapte: vastul câmp al istoriei naționale. [Lat. CAMPUS].

CÎMP, cîmpuri, s. n., (1, 2 astăzi mai ales în expr.) cîmpi, s. m. 1. (În opoziție cu munte sau deal) Întindere vastă de pămînt, fără accidente însemnate de teren; șes, cîmpie. Acum 18 ani, auziți voi, acum 18 ani alergam pe cîmpul acesta... la această oră. SAHIA, N. 19. La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12. Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț. EMINESCU, O. I 84. Cerul viscole stîrnea, Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. ALECSANDRI, P. A. 76. Vînară munții cu urșii, Văile cu fiarele, Cîmpurile cu florile. TEODORESCU, P. P. 177. De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud ceriul tunînd... Cai în cîmpuri nechezînd. ALECSANDRI, P. P. 287. ◊ Artilerie de cîmp = artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe orice teren fără pante prea mari. ◊ Loc. adv. În plin cîmp = sub cerul liber, fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste cîmp = a merge de-a dreptul, nu pe drum (pentru a scurta calea). A lua (sau a apuca) cîmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mînie); a ajunge la desperare; a-și lua lumea în cap. Cînd gîndesc... că am să mă întorc iar la dînsa acasă, îmi vine să turbez, să iau cîmpii, nu altă ceva. CREANGĂ, P. 123. A bate cîmpii = a se abate de la subiect; a vorbi într-aiurea. 2. Întindere de pămînt cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. Patria-mi își deșfășoară Cîmpii veșnic roditori. MACEDONSKI, O. I 7. Adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe cîmp. CREANGĂ, P. 158. Dragă mi-i mîndră micuță, Că la cîmp e hărnicuță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431. ◊ Munca cîmpului = munci agricole. ♦ Întindere de pămînt în afara unei localități (unde nu mai sînt case). În cîteva minute sînt afară, la cîmp. CARAGIALE, O. II 15. 3. Loc, spațiu în limitele căruia se desfășoară o anumită activitate. O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră ca un ferment, ca o sămînță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 196. În teatru avea cîmp deschis. CARAGIALE, O. III 10. ◊ Cîmpul muncii = sfera de activitate a oamenilor muncii; activitate, muncă, producție. Vechimea în cîmpul muncii.Cîmp de luptă (sau de bătaie) = locul unde se dă o luptă, o bătălie. Curtea întreagă a fabricii se transformă într-un cîmp de luptă. SAHIA, N. 37. (Fig.) Această concurențăputere oarbă și inconștientălucrează așa de bine, încît aruncă toată viața socială într-un cîmp de luptă. GHEREA, ST. CR. II 310. Cîmp de exploatare = porțiune dintr-un zăcămînt cuprinsă între două galerii. Cîmp de experiență = teren de cercetări experimentale. Cîmp de aterizare - loc amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. Cîmp de joc = teren pe care se desfășoară jocul echipelor sportive. Cîmp de tragere = loc amenajat pentru exerciții de tragere cu armele de foc. Cîmp de curse = loc unde se desfășoară alergările de cai. Cîmp vizual = spațiul cuprins de privire cînd axa ochiului rămîne fixă. (Fig.) Scopul producției socialiste este deci omul cu cerințele sale, spre deosebire de scopul producției capitaliste, unde omul nu înseamnă nimic, unde omul și cerințele sale dispar din cîmpul vizual. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 44. ◊ Formă specială a materiei care se distinge prin repartiția continuă în spațiu și prin capacitatea de acțiune mecanică, prin intermediul căreia se exercită interacțiunile între corpuri electrizate. Cîmp electric. Cîmp magnetic. 3. Fondul, culoarea dominantă a unui tablou, a unei gravuri, a unei podoabe etc. Cîmpul portretului era albastru, în dreapta și în stingă chipului, perdele roșii. EMINESCU, N. 156.

câmp operator (med.) Porțiune pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală ◊ „[...] a simțit de sute de ori aripa morții peste câmpul său operatoriu, dar nimic n-a putut să-i adumbrească acea încântare, aproape copilărească, față de frumusețea «cu totul particulară», cum spune, a meseriei lui [de chirurg].” R.l. 12 II 85 p. 5 [și câmp operatoriu] (după fr. champ opératoire; DEX)

Câmpul Filaretului n. (în București), unde fu aclamată Constituțiunea din 15 Iunie 1848.

cîmp n., pl. urĭ (lat. campus, it. sp. pg. campo, pv. camp, fr. champ). Șes, loc, plan. Cîmp de bătaĭe, de bătălie, loc de bătălie. Fond pe care zugrăveștĭ ceva: cîmpu unuĭ tabloŭ. Teren de lucru, de muncă: cîmpu chimiiĭ. Pl. Munt. Hățurĭ. Cîmpu luĭ Marte, cîmp de exercițiĭ militare în vechea Romă și azĭ la Paris. M. pl. A-țĭ lua cîmpiĭ, a fugi de frică orĭ de întristare, a-țĭ lua lumea’n cap, a te retrage de lume. A bate cîmpiĭ, a vorbi în dodiĭ, fără înțeles.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

câmp s. n. / s. m., pl. n. câmpuri / m. câmpi (în: a bate/a-și lua câmpii)

câmp s. n., pl. câmpuri/s. m. pl. art. în expr. a bate/a-și lua câmpii

câmp s. n., pl. câmpuri (și câmpi în expr.: a bate, a lua câmpii)

câmp, -puri (dar: a lua, a bate câmpii).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂMP s. 1. v. câmpie. 2. v. ogor. 3. (GEOGR.) câmp de gheață = aisfild. 4. câmp de pietre v. mare de pietre. 5. v. domeniu. 6. câmpul muncii v. producție. 7. (LINGV.) câmp asociativ = câmp noțional, câmp semantic; câmp noțional v. câmp asociativ; câmp semantic v. câmp asociativ.

CÎMP s. 1. (GEOGR.) cîmpie, șes, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.) 2. ogor, țarină, (pop. și poetic) glie, (pop.) răzor, (înv. și reg.) agru, (reg.) plan, (înv.) sat. (Iese la ~, la arat.) 3. (GEOGR.) cîmp de gheață = aisfild. 4. cadru, cerc, domeniu, sector, sferă, tărîm, zonă. (~ de preocupări, de activitate.) 5. cîmpul muncii = producție. (A intrat în ~.) 6. (LINGV.) cîmp asociativ = cîmp noțional, cîmp semantic; cîmp notional = cîmp asociativ, cîmp semantic: cîmp semantic = cîmp asociativ, cîmp noțional.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cîmp (-puri), s. n.1. Șes, cîmpie. – 2. Teren lucrat, ogor, lan; activități proprii agriculturii. – 3. Fond, teren, teatru, scenariu în care se desfășoară o acțiune sau în care se situează o acțiune sau în care se situează un obiect. – 4. Fond. – 5. În heraldică, sferă, domeniu. – 6. Regiune, porțiune, suprafață. – 7. Frîu. – Var. cîmp (pl. cîmpi). Mr. cîmpu, megl. cǫmp. Lat. campus (Pușcariu 361; Candrea-Dens., 338; REW 1563; DAR); cf. it., sp., port. campo, prov., cat. camp, fr. champ. Pl. cîmpi se folosește aproape exclusiv în expresiile a bate cîmpii, a lua cîmpii. Der. cîmpean, adj. (țărănesc, campestru); cîmpeancă, s. f. (țărancă); cîmpenesc, adj. (țărănesc, rustic); cîmpenește, adv. (în mod rustic); campestru, adj. (campestru), din it. campestro; cîmpină, s. f. (ogor); cîmpos, adj. (neted, plan). După Candrea, Elementele, 403, din rom. provin rut. kempa, kympyna „insuliță”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

câmp s.n. Metodă de analiză a lexicului unei limbi, interpretată și aplicată diferit după autori, dar având întotdeauna ca rezultat descrierea unor domenii lexicale concrete, cum ar fi numele de culori, numele de rudenie, ș.a. În toate descrierile câmpului se operează cu clase determinante de cuvinte și de sensuri.

câmp s.n. Metodă de analiză a lexicului unei limbi, interpretată și aplicată diferit după autori, dar având întotdeauna ca rezultat descrierea unor domenii lexicale concrete, cum ar fi numele de culori, numele de rudenie, ș.a. În toate descrierile câmpului se operează cu clase determinante de cuvinte și de sensuri.

ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTĂ are drept scop iluminarea terenului și a obiectivelor inamice pentru mărirea efectului acțiunilor de luptă pe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie și de infanterie, bombardamente aeriene. Se realizează cu proiectile de artilerie și cu bombe de aviație cu încărcătură luminoasă (pentru zone apropiate și de mică întindere) și cu rachete luminoase cu parașută. Această acțiune se execută corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte și poate fi: continuă, pe toată durata acțiunii de luptă și periodică, în anumite momente.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CÎMP (lat. campus; unele sensuri după fr.) s. n. 1. Suprafață mare de pămînt, de obicei, plană, destinată agriculturii; șeș, cîmpie; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca cîmpului = lucrarea pămîntului. ◊ Artilerie de cîmp = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai la șeș sau pe un teren puțin accidentat. ◊ Loc. În plin cîmp sau în cîmp deschis = sub cerul liber, departe de orice așezare omenească. ◊ Expr. A(-și) lua (sau a apuca) cîmpii = a) a porni orbește, fără țintă; b) a înnebuni, a o lua razna. ◊ A bate cîmpii = a divaga ♦ (GEOGR.) Porțiune de cîmpie, nefragmentată, situată între două văi principale (ex. C. Colentinei). ◊ C. de dune = porțiune de teren rezultată din îngemănarea dunelor, barcanelor etc. ◊ C. de pietre = cîmp alcătuit din blocuri sau sfărîmături adeseori mobile, formate prin dezagregare pe pantele slab înclinate. ◊ C. de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață formată din blocuri, care, mărindu-și dimensiunile, se contopesc; aisfild. 2. (METEOR.) C. baric = distribuția în spațiu a presiunii atmosferice la un moment dat. Pe hărțile sinoptice de la sol se reprezintă prin izobare, iar pe cele de la înălțime prin izohipse.C. de înaltă presiune v. anticiclon; c. de joasă presiune v. ciclon. 3. (MILIT.) C. de luptă = porțiune de teren pe care se duc acțiuni de luptă cu inamicul terestru. ◊ C. de tragere = a) porțiune de teren amenajată pentru executarea exercițiilor militare cu cu trageri; b) unghi orizontal sau vertical în limitele căruia poate executa trageri o gură de foc numai prin modificarea poziției țevii, fără deplasarea afetului. ◊ C. de mine = porțiune de teren sau de apă pe care s-au plantat mine pentru a împiedica trecerea inamicului. ◊ C. de observare = spațiu cuprins cu privirea sau cu un aparat optic în limitele căruia se desfășoară o activitate de observare. ◊ C. vizual = porțiune de spațiu cîtă poate fi cuprinsă cu privirea. ♦ (FILOZ.) C. ideologic = ansamblul metodelor, conceptelor și obiectelor care desemnează limitele istorice în interiorul cărora se elaborează o știință, o doctrină, o creație culturală etc. ◊ C. epistemologic = ansamblul schemelor sau configurațiilor inconștiente dintr-o perioadă istorică dată ce stau la temelia cunoașterii. ◊ C. de activitate = domeniu de activitate; limitele între care se desfășoară o activitate. 4. (FIZ.) Regiune în spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică bine determinată (ex. c. acustic, c. de viteze etc.); mărimea (scalară, vectorială, tensorială sau spinorială) care caracterizează starea locală a acestei regiuni. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita pondero-motoare asupra corpurilor. Ex. c. gravitațional (v. gravitațional), c. electric (v. electric), c. magnetic (v. magnetic) etc. ♦ Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule (ex. c. electromagnetic, c. mezonic etc.). 5. Mulțime de valori ale uneia sau ale mai multor mărimi variabile. ◊ C. de toleranțe = intervalul dintre valorile maximă și minimă admise în care se poate găsi dimensiunea efectivă a unei piese. 6. (MED.) C. operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. ♦ Fîșie de pînză sterilă care delimitează plaga operatorie. 7. (ARTE PL.) Fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine pastică, un motiv ornamental etc. ♦ Suprafața colorată a scutului pe care se înscriu armele. ♦ (CINEMAT.) Spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea pe o peliculă cinematografică. 8. (INFORM.) Componentă adresabilă a unei structuri date. 9. (MAT.) Corp comutativ (ex. Cîmpul lui Galois). ◊ C. de evenimente = perechea formată dintr-o mulțime de evenimente aleatoare (numite evenimente elementare) și un clan (corp) borelian de părți ale acesteia.

CÎMPUL PÎINII, cîmpie în apropiere de com. Șibot (jud. Alba). Aici, oastea transilvană condusă de Ștefan Báthori, voievodul Transilvaniei, și Pavel Chinezul, comitele Timișoarei, a învins în oct. 1479 o puternică armată turcească alături de care a luptat și domnul Țării Românești, Basarab Țepeluș.

OBÂRȘIA DE CÂMP, com. în jud. Mehedinți, situată în câmpia Blahniței, pe cursul inferior al râului Drincea; 2.121 loc. (2003). Nod rutier. Viticultură. Pe terit. satului Izimșa au fost descoperite urmele unei așezări rurale romane (villa rustica) în care s-au găsit țigle, olane, bucăți de mozaic și monede din sec. 4. Biserica Sfântul Nicolae (1802) și conac (1892), în satul O. de C.

SEACA DE CÂMP, com. în jud. Dolj, situată în C. Desnățuiului; 2.144 loc. (2005). Biserica Sf. Nicolae (1856), în satul S. de C.

Et campos ubi Troia fuit (lat. „Și cîmpurile unde a fost Troia”) – hemistih al lui Vergiliu (Eneida, III, 12). Marele poet descrie Troia distrusă de război. Supraviețuitorii, conduși de Enea, părăsesc ruinele orașului. Versul ilustrează situația tristă a celor nevoiți să se despartă de patria lor, sau de un loc drag și pustiit. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și lua câmpii / lumea în cap expr. 1. a pleca la întâmplare / fără nici un țel (de disperare, de durere etc.) 2. a ajunge la disperare

câmpul luncii expr. (glum.) șomaj.

Intrare: câmp
câmp1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmp
  • câmpul
  • câmpu‑
plural
  • câmpuri
  • câmpurile
genitiv-dativ singular
  • câmp
  • câmpului
plural
  • câmpuri
  • câmpurilor
vocativ singular
plural
câmp2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Numai la pl. art. (câmpii) în expresie.
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câmp
  • câmpul
  • câmpu‑
plural
  • câmpi
  • câmpii
genitiv-dativ singular
  • câmp
  • câmpului
plural
  • câmpi
  • câmpilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

câmp, câmpurisubstantiv neutru

  • comentariu Doar în expresiile (?) și (?) și doar în forma de plural articulat se folosește varianta masculină câmpii. Unele surse mai vechi o menționează și în alte contexte. DOOM 2
  • 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Acum 18 ani, auziți voi, acum 18 ani alergam pe cîmpul acesta... la această oră. SAHIA, N. 19. DLRLC
    • format_quote La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12. DLRLC
    • format_quote Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote Cerul viscole stîrnea, Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. ALECSANDRI, P. A. 76. DLRLC
    • format_quote Vînară munții cu urșii, Văile cu fiarele, Cîmpurile cu florile. TEODORESCU, P. P. 177. DLRLC
    • format_quote De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud ceriul tunând... Cai în cîmpuri nechezînd. ALECSANDRI, P. P. 287. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. DEX '09 NODEX
      • format_quote Patria-mi își deșfășoară Cîmpii veșnic roditori. MACEDONSKI, O. I 7. DLRLC
      • format_quote Adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe cîmp. CREANGĂ, P. 158. DLRLC
      • format_quote Dragă mi-i mîndră micuță, Că la cîmp e hărnicuță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431. DLRLC
      • 1.1.1. Munca câmpului = lucrarea pământului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Artilerie de câmp = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai pe teren puțin accidentat. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote În cîteva minute sînt afară, la cîmp. CARAGIALE, O. II 15. DLRLC
    • 1.4. Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adverbială În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Cînd gîndesc... că am să mă întorc iar la dînsa acasă, îmi vine să turbez, să iau cîmpii, nu altă ceva. CREANGĂ, P. 123. DLRLC
    • chat_bubble A bate câmpii = a se abate de la subiect; a vorbi într-aiurea. DLRLC NODEX
  • 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote O vorbă, o căutătură, un gest al nostru intră ca un ferment, ca o sămânță nouă în cîmpul de observație al copilului. VLAHUȚĂ, O. A. 196. DLRLC
    • format_quote În teatru avea cîmp deschis. CARAGIALE, O. III 10. DLRLC
    • 2.1. Câmp de luptă (sau de bătaie) = porțiune de teren pe care se duc acțiuni de luptă cu inamicul terestru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Curtea întreagă a fabricii se transformă într-un cîmp de luptă. SAHIA, N. 37. DLRLC
      • format_quote figurat Această concurență – putere oarbă și inconștientă – lucrează așa de bine, încit aruncă toată viața socială într-un cîmp de luptă. GHEREA, ST. CR. II 310. DLRLC
    • 2.2. Câmp de exploatare = porțiune dintr-un zăcământ cuprinsă între două galerii. DLRLC
    • 2.3. Câmp de experiență = teren de cercetări experimentale. DLRLC
    • 2.4. Câmp de aterizare = loc amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. DLRLC
    • 2.5. Câmp de joc = teren pe care se desfășoară jocul echipelor sportive. DLRLC
    • 2.6. Câmp de tragere = teren amenajat pentru executarea exercițiilor de tragere. DEX '09 DLRLC
    • 2.7. Câmp de curse = loc unde se desfășoară alergările de cai. DLRLC
    • 2.8. Câmp de activitate sau (rar) câmpul muncii = domeniu de activitate, limitele între care se desfășoară o activitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vechimea în câmpul muncii. DLRLC
    • 2.9. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. DEX '09 DLRLC MDN '00
      • format_quote figurat Scopul producției socialiste este deci omul cu cerințele sale, spre deosebire de scopul producției capitaliste, unde omul nu înseamnă nimic, unde omul și cerințele sale dispar din cîmpul vizual. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 44. DLRLC
  • 3. fizică Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • format_quote Câmp sonor. DEX '09 DEX '98
    • 3.1. Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. DEX '09 DEX '98
      • diferențiere Formă specială a materiei care se distinge prin repartiția continuă în spațiu și prin capacitatea de acțiune mecanică, prin intermediul căreia se exercită interacțiunile între corpuri electrizate. DLRLC
      • 3.1.1. Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. DEX '09 DEX '98
      • 3.1.2. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca acelea care se exercită între doi magneți vecini. DEX '09
  • 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Câmp electromagnetic. DEX '09 DEX '98
  • 5. medicină Fâșie de pânză sterilă care delimitează plaga operatorie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 5.1. Câmp operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. DEX '09 MDN '00
  • 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cîmpul portretului era albastru, în dreapta și în stînga chipului, perdele roșii. EMINESCU, N. 156. DLRLC
    • diferențiere Fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc. MDN '00
  • 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 7.1. Câmp lexical = ansamblu de cuvinte din aceeași sferă semantică, care exprimă noțiuni asemănătoare sau asociabile. MDN '00
  • 8. filozofie Câmp ideologic = ansamblul metodelor, conceptelor și ideilor delimitate istoric în interiorul cărora se elaborează o doctrină, o știință, o creație culturală etc. DEX '09
  • 9. informatică Cea mai mică unitate dintr-un sistem bază de date care poate fi accesată. DEX '09
    • diferențiere Subîmpărțire din punct de vedere logic a unei cartele conținând, fiecare, o informație reprezentată codificat. MDN '00
  • 10. Spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii