6 definiții pentru buntușnic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

buntușnic sm [At: DDRF / Pl: ~ici / E: rs бунтушчик] (Rsm) Conjurat.

BUNTUȘNIC, buntușnici, s. m. (Mold., învechit și arhaizant) Rebel, răzvrătit, insurgent. Dezgolindu-se codrii de frunzișuri și venind și iarna, au ieșit acei buntușnici, ca lupii, în văi cătră sate și i-a prins pe toți Cantemir de grumaz. SADOVEANU, Z. C. 231.

BUNTUȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik.

buntúșnic m. (rut. buntivnik). Rar. Rebel. Buntaș.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUNTUȘNIC adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

buntușnic adj., s. v. RĂSCULAT. RĂZVRĂTIT. REBEL. REVOLTAT.

Intrare: buntușnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buntușnic
  • buntușnicul
  • buntușnicu‑
plural
  • buntușnici
  • buntușnicii
genitiv-dativ singular
  • buntușnic
  • buntușnicului
plural
  • buntușnici
  • buntușnicilor
vocativ singular
  • buntușnicule
  • buntușnice
plural
  • buntușnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buntușnic, buntușnicisubstantiv masculin

  • 1. regional Conjurat, insurgent, rebel, revoltat, răsculat, răzvrătit. DLRLC DLRM
    • format_quote Dezgolindu-se codrii de frunzișuri și venind și iarna, au ieșit acei buntușnici, ca lupii, în văi cătră sate și i-a prins pe toți Cantemir de grumaz. SADOVEANU, Z. C. 231. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.