15 definiții pentru bulboacă bolboacă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bulboácă sf [At: DEX2 / Pl: ~ace / E: ns cf bulbuc] (Reg) Vâltoare.

BULBOÁCĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. bulbuc.

BULBOÁCĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. bulbuc.

BULBOÁCĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Din bulb[oană] + suf. -oacă.

bulboacă f. locul unui râu unde apa e adâncă, vârtej de apă, vultoare (de moară): cum adoarme râul la bulboace AL. [V. bulbuc].

bulboácă, bulboánă, hulboánă, bolboácă și holboánă (oa dift.) f., pl. e (bg. glybok, dŭlbok, adînc; rut. hlubókŭ, d. vsl. glonbokŭ, adînc). Est. Loc adînc în rîŭ saŭ în lac și primejdios pentru înotătorĭ (gîldăŭ, ghiol, steoalnă, plisă). – Și hîlboacă și -oană. La Dos. dîlboană, abis. În Tut. (rev. I. Crg. 8, 155) hulboacă, în Trans. duldoacă. În R. S. și Mold. sud dulbínă și (CL. 1924, 195) dulghină (bg. dulbiná), în Ban. tulbínă, în Bihor (Șez. 37, 126) dîlbínă. Forma hulboană și bulb- în Șez. 30, 293. V. afundătoare, anafor, copcă 2, dornă.

bolboácă sf vz bulboacă

BOLBOÁCĂ s. f. v. bulboacă.

BULBOĂCĂ, bulboace, s. f. Bulboană. A intrat să se scalde ș-a scăpat într-o bulboacă. VLAHUȚĂ, O. A. II 182. Privesc cum apa... adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. ALECSANDRI, P..A. 124. – Variantă: bolboácă s. f.

bolboácă și bolboánă V. bulboacă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bulboácă (reg.) s. f., g.-d. art. bulboácei; pl. bulboáce

bulboácă s. f., g.-d. art. bulboácei; pl. bulboáce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BULBOÁCĂ s. v. bulboană.

BULBOA s. bulboană, ochi, valvîrtej, vîltoare, vîrtej, volbură, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, ciulniță, dîlboană, sfredel, șipot, toancă, vîrtecuș, (Transilv. și Ban.) dălbină, (Olt. și Transilv.) dornă, (prin Munt.) șioi, (prin Transilv. și Maram.) știbloancă, (Mold., Bucov. și Transilv.) știoalnă, (Bucov., Transilv. și Mold.) știulboană, (Transilv., Ban. și Olt) toaie, (Ban.) vir, (înv.) smîrc. (~ într-o apă curgătoare.)

Intrare: bulboacă
bulboacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulboa
  • bulboaca
plural
  • bulboace
  • bulboacele
genitiv-dativ singular
  • bulboace
  • bulboacei
plural
  • bulboace
  • bulboacelor
vocativ singular
plural
bolboacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bolboa
  • bolboaca
plural
  • bolboace
  • bolboacele
genitiv-dativ singular
  • bolboace
  • bolboacei
plural
  • bolboace
  • bolboacelor
vocativ singular
plural

bulboacă bolboacă

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • A intrat să se scalde ș-a scăpat într-o bulboacă. VLAHUȚĂ, O. A. II 182.
      surse: DLRLC
    • Privesc cum apa... adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. ALECSANDRI, P..A. 124.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cf. bulbuc
    surse: DEX '98 DEX '09