12 definiții pentru broatec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

broátec sm [At: H II, 88 / Pl: ~eci / E: lat brothacus] Brotac (1).

BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea).Lat. brotachus.

BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea).Lat. brotachus.

BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu asemănător cu broasca, de care se deosebește prin culoarea lui verde; trăiește vara prin iarbă umedă, prin pomi, prin scorburile copacilor, iar primăvara și iarna în apă (Hyla arborea); brotac. Fîn verde ca broatecul. SANDU-ALDEA, U. P. 152.

BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde (Hyla arborea).Lat. *brotacus.

brotac m. 1. broască mică de coloare verde (Hyla viridis); 2. lemnul scobit pe care stă capătul grindeiului (la o roată de moară). [Gr. vulg. BRÓTAKOS = clasic BÁTRAHOS: varianta Mold. broátec a păstrat accentul primitiv].

brotác și broátec m. (ion. brotahos, at. bátrahos, broască, de unde și alb. brétăk. V. broască și batracian). O broscuță verde care trăĭește pin cîmpurĭ și grădinĭ și care cîntă cînd e timpu a ploaĭe (hyla [viridis orĭ arbóreal]). – Și brotăcél, pl. (Mold., Munt.), burátic (Mold., după bură) și brostác (Bz.). V. răcănel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

broátec s. m., pl. broáteci

broátec s. m., pl. broáteci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BROÁTEC s. v. brotăcel.

BROATEC s. (ZOOL.; Hyla arborea) brotac, brotăcel, buratic, broască de iarbă, broască verde, (reg.) brotan, racaleț, racamete, racateț, răcănel.

Intrare: broatec
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • broatec
  • broatecul
  • broatecu‑
plural
  • broateci
  • broatecii
genitiv-dativ singular
  • broatec
  • broatecului
plural
  • broateci
  • broatecilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

broatec

  • 1. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor (Hyla arborea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brotac brotan brotăcel buratic un exemplu
    exemple
    • Fîn verde ca broatecul. SANDU-ALDEA, U. P. 152.
      surse: DLRLC

etimologie: