opțiuni
  • info

12 definiții pentru britanic (s.m.)

din care

Explicative DEX

BRITANIC, -Ă, britanici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Marii Britanii; p. restr. englez. 2. Adj. Care aparține Marii Britanii sau britanicilor (1), privitor la Marea Britanie ori la britanici; p. restr. englez. – Din fr. britannique.

britanic, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr britannique] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Marii Britanii. 3-4 smf, a (Om) originar din Marea Britanie. 5 smp Populație care locuiește în Marea Britanie. 6 a Care aparține Marii Britanii. 7 a Care aparține britanicilor (5). 8 a Privitor la Marea Britanie. 9 a Privitor la britanici (5). 10 a Care este specific Marii Britanii. 11 a Care este specific britanicilor (5). 12 a Care provine din Marea Britanie.

britanic, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Marii Britanii sau este originară de acolo; (la pl. m.) popor, națiune care s-a format, care locuiește în Marea Britanie; locuitorii Marii Britanii. ♦ Ext. Englez. 2 adj. Care aparține Marii Britanii sau britanicilor, care se referă la Marea Britanie sau la britanici; care este originar din Marea Britanie. • pl. -ci, -ce. /<fr. britannique.

BRITANIC, -Ă, britanici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Marii Britanii: p. restr. englez. 2. Adj. Care aparține Marii Britanii, privitor la Marea Britanie; p. restr. englez. – Din fr. britannique.

BRITANIC2, -Ă, britanici, re, s. m. și f. Persoană care locuiește sau care este originară din Marea Britanie; englez.

BRITANIC, -Ă, britanici, -e, adj., s. m. și f. Englez. – Fr. britannique.

BRITANIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Marii Britanii sau este originară din Marea Britanie. /<fr. britannique

Ortografice DOOM

britanic adj. m., s. m., pl. britanici; adj. f., s. f. britanică, pl. britanice

britanic adj. m., s. m., pl. britanici; adj. f., s. f. britanică, pl. britanice

britanic s. m., adj. m., pl. britanici; f. sg. britanică, g.-d. art. britanicei; pl. britanice

Sinonime

BRITANIC s., adj. 1. s. v. englez. 2. adj. v. englezesc.

BRITANIC s., adj. 1. s. englez. 2. adj. englez, englezesc.

Intrare: britanic (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • britanic
  • britanicul
  • britanicu‑
plural
  • britanici
  • britanicii
genitiv-dativ singular
  • britanic
  • britanicului
plural
  • britanici
  • britanicilor
vocativ singular
  • britanicule
  • britanice
plural
  • britanicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

britanic, britanicisubstantiv masculin
britanică, britanicesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care face parte din populația Marii Britanii. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.