21 de definiții pentru brei

Explicative DEX

BREI, brei, s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei.

brei sm [At: BRANDZA, FL. 176 / V: brâie, brie sf / E: nct] (Reg) 1 Plantă ierboasă cu flori verzui Si: brei-de-pădure, buruiană-câinească, slobonov, trepădătoare. 2 (Bot; îc) ~ de-câmp, ~-de-pădure, ~-de-pământ Trepădătoare. 3 (Bot) Împărăteasă.

brei s.m. Compuse: (bot.; reg.) brei-de-pădure = plantă mică, erbacee, perenă, cu tulpina ramificată, cu frunzele opuse, avînd florile verzui și fructul în formă de capsulă, răspîndită în pădurile umbroase și folosită în medicina populară ca laxativ (Mercurialis perennis); brei-de-cîmp = trepădătoare (Mercurialis annua). • pl. brei. /<bg. брей.

BREI s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei.

BREI s. m. 1. (Și în compusul brei-de-pădure sau breiul-părului) Plantă erbacee cu flori verzui, care crește prin păduri umbroase (Mercurialis perennis); buruiană-cîinească. 2. (Și în compusul brei-de-cîmp) Trepădătoare (Mercurialis annua).

BREI s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori verzui (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Bg. brei.

BREI ~ m. Plantă erbacee perenă cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în locuri umbroase. [Monosilabic] /<bulg. brei

breĭ m., pl. tot așa (cp. cu vgr. brýon, mușchĭ, de unde și bg. breĭ, id. V. brionie, embrion). O plantă. V. mercurială.

brâie sf vz brei

brie sf vz brei

briu[1] sm vz brei

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

BRIU sbst. 🌿BREIU1.

BRÎIE sf. 🌿= BREIU1.

Ortografice DOOM

brei (reg.) s. m., pl. brei, art. breii

brei s. m., pl. brei, art. breii

brei s. m., pl. brei, art. breii

Etimologice

brei s. m. – Mușchi (Mercurialis perennis). – Var. brii, brie. Origine necunoscută. Este posibil să fie în legătură cu gr. βρύον, de unde brionia (Diculescu, Elementele, 484). Bg. brei (Candrea; Scriban) pare a proveni din rom.

Sinonime

BREI s. v. împărăteasă, mutătoare, trepădătoare.

BREI s. (BOT.; Mercurialis perennis) (reg.) slobonov, trepădătoare.

brei s. v. ÎMPĂRĂTEASĂ. MUTĂTOARE. TREPĂDĂTOARE.

BREI s. (BOT.; Mercurialis perennis) (reg.) slobonov, trepădătoare.

Intrare: brei
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brei
  • breiul
  • breiu‑
plural
  • brei
  • breii
genitiv-dativ singular
  • brei
  • breiului
plural
  • brei
  • breilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brâie
  • brâia
plural
  • brâii
  • brâiile
genitiv-dativ singular
  • brâii
  • brâiei
plural
  • brâii
  • brâiilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • briu
  • briul
plural
  • brii
  • briii
genitiv-dativ singular
  • briu
  • briului
plural
  • brii
  • briilor
vocativ singular
plural
brie1 (plantă) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brie
  • bria
plural
  • brii
  • briile
genitiv-dativ singular
  • brii
  • briei
plural
  • brii
  • briilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brei, breisubstantiv masculin

botanică
  • 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: slobonog
  • 2. Mutătoare, trepădătoare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DLRM
  • 3. botanică Împărăteasă. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „brei” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4