opțiuni
  • info

16 definiții pentru brac (rest)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRAC2, bracuri, s. n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.

BRAC2, bracuri, s. n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.

brac1 sn [At: I. IONESCU, D. 370 / Pl: ~uri / E: ucr браку] (Reg) 1 Parte proastă (și nefolositoare) care rămâne după ce se alege ceva. 2 (Spc; îs) Cal de ~ Cal care nu mai e bun de nimic.

brac2 s.n. (reg.) Rămășiță inutilizabilă; rest, bucată. Pe cînd luna strălucește peste a tomurilor bracuri (EMIN.). ♦ Spec. Deșeu rezultat în urma fabricării hîrtiei. ◊ Loc.adj. De brac = care nu este bun de nimic; nefolositor. Slab și costeliv, ca un cal de brac (ODOB.). • pl. -uri. /<germ. Brack „deșeu”, „rămășiță”; cf. vraf.

brac1 s.m. Rasă de cîini de vînătoare cu părul scurt și urechile mari și blegi; cîine care face parte din această rasă; prepelicar. • pl. -ci. /<fr. braque, germ. Bracke, it. bracco.

BRAC, bracuri, s. n. (Mold., mai ales la pl.) Rest, rămășiță; sfărîmătură, bucată. Au rămas pe loc, printre stîrvuri de cai și bracuri de căruțe. GALAN, Z. R. 68. Luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; p. ext. neîntrebuințat. Slab și costeliv, ca un cal de brac. ODOBESCU, S. III 157.

BRAC2, bracuri, s. n. (Reg.) Rest, rămășiță; sfărîmătură, bucată. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; p. ext. neîntrebuințat. Cal de brac. – Rus brak.

BRAC2 s. n. rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< rus. brak)

BRAC2 ~uri n. Deșeuri rezultate la fabricarea hârtiei. /<rus. brak

brac n. 1. grămadă netrebnică: pe când luna strălucește peste a tomurilor bracuri EM.; 2. animal sau lucru de lepădat: cal de brac, prost. [Nemț. BRACK].

1) brac n., pl. urĭ (rus. brak, germ. brack, adică „bruch”, sfărmătură). Ciuruc, lucru prost: aceștĭ caĭ ĭs niște bracurĭ, marfa asta-ĭ brac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brac2 (rest; deșeu) (reg.) s. n., pl. bracuri

brac2 (rest, deșeu) s. n., pl. bracuri

brac (rest, deșeu) s. n., pl. bracuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRAC s. sfărâmătură, (reg.) fărâmătură. (~ dintr-un obiect.)

BRAC s. sfărîmătură, (reg.) fărîmătură. (~ dintr-un obiect.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

brac (bracuri), s. n. – Rest, rămășiță bună de aruncat. Germ. Brack, în parte prin pol., rut., rus. brak (DAR). – Der. brăcui, vb. (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun).

Intrare: brac (rest)
brac2 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brac
  • bracul
  • bracu‑
plural
  • bracuri
  • bracurile
genitiv-dativ singular
  • brac
  • bracului
plural
  • bracuri
  • bracurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brac, bracurisubstantiv neutru

  • 1. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: bucată fărâmătură rest rămășiță sfărâmătură
    • format_quote Au rămas pe loc, printre stîrvuri de cai și bracuri de căruțe. GALAN, Z. R. 68. DLRLC
    • format_quote Luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cal de brac. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Slab și costeliv, ca un cal de brac. ODOBESCU, S. III 157. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.