15 definiții pentru blegi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLEGI, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg.

BLEGI, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg.

blegi [At: TDRG / V: ~[1] / Pzi: ~egesc / E: bleg] 1 vr (D. urechi) A deveni bleg (2). 2 (Pex) vr A deveni bleg. 3 vt (Înv) A spune cuiva „blegule”. incompletă în original

  1. Greșeală în original: varianta nu poate avea forma principală. — cata

blegi vb. IV. refl. 1 (despre urechi) A se face bleg. 2 Fig. (despre oameni) A deveni prost, nătărău; a se bleojdi. • prez.ind. -esc. /bleg + -i.

BLEGI (-egesc) I. vb. tr. A lăsa să-i atîrne urechile II. vb. refl. 1 A-i atîrna urechile, a deveni bleg 2 fig. familiar A se prosti.

BLEGI, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre oameni) A deveni bleg, a se moleși, a se prosti. V. ramoli. 2. (Despre urechile animalelor) A se face bleg, a se lăsa în jos, a se pleoști.

BLEGI, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre oameni) A deveni bleg (1). 2. (Despre urechi) A se face bleg (2). – Din bleg.

A SE BLEGI mă ~esc intranz. 1) (despre persoane) A deveni bleg. 2) (despre urechi) A se face bleg; a se lăsa în jos sau într-o parte (pierzându-și poziția sau forma); a se pleoști; a se bleojdi. /Din bleg

blegésc v. tr. Prefac în bleg. V. refl. Mă moleșesc. Fig. Mă prostesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

blegi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blegesc, 3 sg. blegește, imperf. 1 blegeam; conj. prez. 1 sg. să blegesc, 3 să blegească

blegi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blegesc, imperf. 3 sg. blegea; conj. prez. 3 să blegească

blegi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blegesc, imperf. 3 sg. blegea; conj. prez. 3 sg. și pl. blegească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BLEGI vb. 1. a se moleși, a se muia, (prin Transilv.) a se bălmăji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. 2. v. pleoști.

BLEGI vb. 1. a se moleși, a se muia, (prin Transilv.) a se bălmăji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. (Ce te-ai ~ așa?, nu te simți bine?) 2. a se pleoști, (pop.) a se blegoșa, (Mold.) a se clăpăugi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a se dăbălăza. (I s-au ~ urechile.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

blegi, blegesc v. r. 1. a se muia 2. a se pleoști

Intrare: blegi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blegi
  • blegire
  • blegit
  • blegitu‑
  • blegind
  • blegindu‑
singular plural
  • blegește
  • blegiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blegesc
(să)
  • blegesc
  • blegeam
  • blegii
  • blegisem
a II-a (tu)
  • blegești
(să)
  • blegești
  • blegeai
  • blegiși
  • blegiseși
a III-a (el, ea)
  • blegește
(să)
  • blegească
  • blegea
  • blegi
  • blegise
plural I (noi)
  • blegim
(să)
  • blegim
  • blegeam
  • blegirăm
  • blegiserăm
  • blegisem
a II-a (voi)
  • blegiți
(să)
  • blegiți
  • blegeați
  • blegirăți
  • blegiserăți
  • blegiseți
a III-a (ei, ele)
  • blegesc
(să)
  • blegească
  • blegeau
  • blegi
  • blegiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blegi, blegescverb

etimologie:
  • bleg DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.