bedă sf [At: PALIA, ap. DHLR II 503 / V: (înv) beadă, bida, bidă, (reg) biedă, bideu sm / Pl: ~de / E: vsl бега, bg бега, ucr бига^[1]] 1 (Înv) Pată. 2 (Fig; reg) Necaz. 3 (Fig, Ban) Bănuială Si: (îvp) prepus. 4 (Reg) Drac. 5 (Ban) Netrebnic. 6 (Mar) Om isteț, vioi, sârguincios.

BEDĂ I. sf. Băn. Bucov. Maram. 1 Nevoie, necaz, pacoste ¶ 2 pr. ext. Drac. II. sm. Băn. = BEDAȘ [vsl. běda].

BEDĂ, bede, s. f. (Înv. și reg.) Necaz, pacoste. – Din sl. beda.

beadă sf vz bedă

bida sf vz bedă

bidă² sf vz bedă

bideu² sm vz bedă

biedă sf vz bedă

bedă (bede), s. f. – Necaz, supărare, grijă. Sl. bĕda, cf. bg. bĕdá, sb. bijeda, rut. bidá. Puțin obișnuit, se folosește în Trans., cu der. bedarnic, adj. (neomenos); bedarniță, s. f. (călău, zbir); bidi, vb. (a se chinui, a pătimi). Cf. obidă.

BEDĂ s. v. aghiuță, bănuială, belea, bucluc, dandana, demon, diavol, drac, încornoratul, încurcătură, naiba, năpastă, neajuns, necaz, necuratul, neîncredere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, satană, supărare, suspiciune, tartor.

bedă s. v. AGHIUȚĂ. BĂNUIALĂ. BELEA. BUCLUC. DANDANA. DEMON. DIAVOL. DRAC. ÎNCORNORATUL. ÎNCURCĂTURĂ. NAIBA. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NECURATUL. NEÎNCREDERE. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SATANĂ. SUPĂRARE. SUSPICIUNE. TARTOR.

bedă, bede, s.f. 1. Nevoie, necaz, pacoste. 2. Drac. 3. Om isteț. – Din ucr. bidá „necaz, nevoie” (Frățilă, 2000: 22).

bedă, bede, s.f. – 1. Nevoie, necaz, pacoste. 2. Drac. 3. Om isteț. – Din sl. běda, cf. bg. bědá, ucr. bida (DER, MDA); (în Maram.) din ucr. bidá „necaz, nevoie” (Frățilă, 2000: 22).

bedă, -e, s.f. – 1. Nevoie, necaz, pacoste. 2. Drac. 3. Om isteț. – Din sl. bega, ucr. biga (MDA).