6 definiții pentru balansat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BALANSAT, -Ă, balansați, -te, adj. 1. Legănat2 (1). 2. (Tehn.; despre dispozitive) Care este astfel reglat încât nu depășește limitele de balans (1). – V. balansa.
BALANSAT, -Ă, balansați, -te, adj. 1. Legănat2 (1). 2. (Tehn.; despre dispozitive) Care este astfel reglat încât nu depășește limitele de balans (1). – V. balansa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
balansat2, ~ă a [At: DA / V: ~țat2, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: balansa] 1 Legănat2. 2 (D. dispozitive) Echilibrat. 3 (Îs) Cont ~ Cont fără sold. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
balansat1 sn [At: DA ms / V: ~țat1 / Pl: ~uri / E: balansa] 1-2 Balansare (1-2). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
balanțat1 sn vz balansat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
balanțat2, ~ă a vz balansat2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
balansat adj. m., pl. balansați, f. sg. balansată, pl. balansate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
balansat, balansatăadjectiv
- 2. (Despre dispozitive) Care este astfel reglat încât nu depășește limitele de balans. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- balansa DEX '98 DEX '09