opțiuni
  • info

6 definiții pentru bahniță (țigan)

Explicative DEX

bahniță2 sf [At: ISPIRESCU, L. 63 / Pl: ~țe / E: nct] (Mun; prt) 1-2 Țigan (bătrân).

báhniță2 s.f. (peior.; reg.) Țigan (bătrîn). ◆ Analog. Pocitanie, urîțenie. • pl. -e. /cf. bahorniță.

BAHNIȚĂ (pl. -ițe) sf. Ființă urîtă, slută, pocită, cotoroanță; în spec. epitet al Țiganului sau Țigăncii: să-l mănînce mă-sa de voinic, zise o ~ bătrînă (ISP.) [comp. ceh. bahnice].

bahniță f. 1. pocitură; 2. urâciune: o bahniță de țigancă ISP. [Dela bahnă, la figurat (cf. putoare)].

báhniță f., pl. e (d. bahnă, adică „murdărie”). Munt. Iron. femeie urîtă și murdară. – Și bîhilță (Mold.), epitet și unuĭ bărbat (Țigan).

Regionalisme / arhaisme

bahniță, bahnițe, s.f. (reg.) femeie urâtă și murdară

Intrare: bahniță (țigan)
bahniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bahniță
  • bahnița
plural
  • bahnițe
  • bahnițele
genitiv-dativ singular
  • bahnițe
  • bahniței
plural
  • bahnițe
  • bahnițelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bahniță, bahnițesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.