Definiția cu ID-ul 1335048:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BAHNIȚĂ (pl. -ițe) sf. Ființă urîtă, slută, pocită, cotoroanță; în spec. epitet al Țiganului sau Țigăncii: să-l mănînce mă-sa de voinic, zise o ~ bătrînă (ISP.) [comp. ceh. bahnice].