17 definiții pentru băcan (s.m.) bacal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băcán1 sm [At: (a. 1693) DOC., ap. HEM 2812 / V: (reg) bacal / Pl: ~i / E: tc bakkal] (Iuz) Negustor care vindea cu amănuntul diverse produse alimentare.

BĂCÁN1, băcani, s. m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacál s. m.] – Din tc. bakkal.

BĂCÁN2, băcani, s. m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacál s. m.] – Din tc. bakkal.

BĂCÁN2, băcani, s. m. (Pe cale de dispariție) Negustor care vinde cu amănuntul diferite produse alimentare (ca: mezeluri, vin, mirodenii, fructe, legume etc.). Băcanul făcea astăzi alișveriș mai mare. PAS, L. I 43. Toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț. CARAGIALE, O. I 99. Na, ține asta și mergi colea la băcan, Să-ți dea mezelicuri, pîine și o carafă de vin. PANN, P. V. II 8. – Variantă: (Mold.) bacál (ALECSANDRI, T. 39, NEGRUZZI, S. I 297, RUSSO, O. A. 93) s. m.

BĂCÁN2, băcani, s. m. (Înv.) Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacál s. m.] – Tc. bakal.

BĂCÁN2 ~i m. 1) Proprietar al unei băcănii. 2) Vânzător într-o băcănie. /<turc. bakal

băcan m. negustor care vinde cu mărunțișul articole de condiment și de hrană. [Turc. BAKAL; varianta munteană băcan se datorește analogiei cu numele de profesiuni ca lipscan, marchitan].

1) băcán m. (d. bacal). Munt. Bacal.

BACÁL s. m. v. băcan2.

BACÁL s. m. v. băcan2.

BACÁL s. m. v. băcan2.

bacal m. Mold. V. băcan: fecior de bacal AL.

bacál, m. pl. (turc. ar. bakkal, pop. bakal). Est. Negustor de coloniale. – În vest băcan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băcán1 (negustor) s. m., pl. băcáni

băcán (negustor) s. m., pl. băcáni

băcan (negustorul și vopseaua).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

băcán (băcáni), s. m. – Negustor de produse alimentare. – Var. (Mold.), mr., megl. băcal. Tc. bakkal (Șeineanu, II, 31; Lokotsch 189; Ronzevalle 49), de unde și ngr. μπαϰάλης, alb. bakalj, bg. bakal. -L păstrat în dialecte s-a modificat în Munt. și în limba scrisă, prin asimilarea cu cuvintele formate cu suf. -an, ca lipscan, țăran, gardian, sătean. Der. bacalbașe, s. m. (înv., staroste al băcanilor); băcăneasă, s. f. (băcăniță); băcănesc, adj. (de băcan); băcănie, s. f. (prăvălie de produse alimentare; mirodenii, ingrediente); băcănime, s. f. (adunare de băcani); băcăniță, s. f. (nevastă de băcan). Der. sînt normali, cu excepția primului, care imită tc. bakkal baș.

Intrare: băcan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băcan
  • băcanul
  • băcanu‑
plural
  • băcani
  • băcanii
genitiv-dativ singular
  • băcan
  • băcanului
plural
  • băcani
  • băcanilor
vocativ singular
  • băcanule
  • băcane
plural
  • băcanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bacal
  • bacalul
  • bacalu‑
plural
  • bacali
  • bacalii
genitiv-dativ singular
  • bacal
  • bacalului
plural
  • bacali
  • bacalilor
vocativ singular
  • bacalule
  • bacale
plural
  • bacalilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

băcan (s.m.) bacal

  • 1. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Băcanul făcea astăzi alișveriș mai mare. PAS, L. I 43.
      surse: DLRLC
    • Toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț. CARAGIALE, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Na, ține asta și mergi colea la băcan, Să-ți dea mezelicuri, pîine și o carafă de vin. PANN, P. V. II 8.
      surse: DLRLC

etimologie: