15 definiții pentru bâzdâc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bâzdâc sn [At: JIPESCU, ap. TDRG / Pl: ~uri / V: ~dâg, bâzdoc, bâzic / E: nct] 1 Capriciu. 2 (Îe) A-i veni (cuiva) ~ul A-l apuca deodată pofta de ceva. 3 (Îe) A-i sări (cuiva) ~ul A se supăra din nimic Si: a-i sări țandăra. 4 (Arg; îe) A avea ~dâg A avea farmec, grație.

BÂZDẤC, bâzdâcuri, s. n. (Fam.) Toană1, capriciu, hachiță. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. – Et. nec.

BÂZDẤC s. n. (Fam.) Toană1, capriciu, hachițe. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. – Et. nec.

BÂZDẤC s. n. (Fam.) Supărare ușoară, toane, capriciu. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. A-i veni (cuiva) sau a-l apuca (pe cineva) bâzdâcul = a-l apuca (pe cineva) pe neașteptate pofta de ceva; a avea toane.

BÎZDÎ́C, s. n. (Familiar, în expr.) A-i sări (cuiva) bîzdîcul = a-i sări (cuiva) țandăra, a se supăra ușor. Să știți că Niculăieș Mînecuță s-a supărat... Așa era și în sat. Îi sărea bîzdîcul dintr-o nimică. SADOVEANU, P. M. 31. A-i veni (cuiva) sau a-l apuca (pe cineva) bîzdîcul = a-i veni (cuiva) pe neașteptate pofta de ceva, a-l apuca (pe cineva) toanele sau hachițele.

bîzdî́c n., pl. e și urĭ și -óc pl. oace (pol. bzdyk, hodorog, babalîc, nebun). Munt. Fam. Capriciŭ, hachiță: a-țĭ veni (saŭ a-țĭ sări) bîzdîcu. – Și bîzîc (Bz.). V. moțoc și harțag.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bâzdấc (fam.) s. n., pl. bâzdấcuri

bâzdâc s. n., pl. bâzdâcuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÂZDÂC s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană.

bâzdîc s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. MAIMUȚĂREALĂ. MOFT. NAZ. POFTĂ. PROSTEALĂ. SCLIFOSEALĂ. TOANĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bîzdîc (bîzdî́curi), s. n. – Capriciu, toană, hachițe. – Var. bîzdîg, bîzdoc. Formație hazlie compusă din sb. bazdrk „pîrț”, rus. bzdjoch „pîrț”, cu dîcă „turbare” (< sl. dikŭ „sălbatic”). Scriban propune o legătură, puțin probabilă, cu pol. bzdyk „bătrîn ramolit, hodorog”.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bâzdâc, bâzdâcuri s. n. (er.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.

a i se scula bâzdâcul expr. 1. a i se năzări, a-i veni un gând ciudat și neașteptat. 2. (er.) a se excita.

a o mânca bâzdâcul expr. (er.d. femei) a fi excitată, a avea apetit sexual.

a-i sări bâzdâcul expr. a se înfuria.

Intrare: bâzdâc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzdâc
  • bâzdâcul
  • bâzdâcu‑
plural
  • bâzdâcuri
  • bâzdâcurile
genitiv-dativ singular
  • bâzdâc
  • bâzdâcului
plural
  • bâzdâcuri
  • bâzdâcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bâzdâc

  • 1. familiar Toană.
    • 1.1. expresie A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: supăra un exemplu
      exemple
      • Să știți că Niculăieș Mînecuță s-a supărat... Așa era și în sat. Îi sărea bîzdîcul dintr-o nimică. SADOVEANU, P. M. 31.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-i veni (cuiva) sau a-l apuca (pe cineva) bâzdâcul = a-i veni (cuiva) pe neașteptate pofta de ceva, a-l apuca (pe cineva) toanele sau hachițele.
      surse: DLRLC

etimologie: