17 definiții pentru azur (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AZÚR s. n. Culoare albastră-deschis; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum.

azúr, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 30 / Pl: sn -uri, a -i, ~e / E: fr azur, lat azzurunt] 1-2 a, sn (Care are) culoarea albastru-verzui deschis. 3-4 a, sn (Care are) culoarea cerului senin. 5 sn (Pex) Vopsea de culoarea azur (2).

AZÚR s. n. (Livr.) Culoare albastră deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum.

AZÚR s. n. Culoare albastră-deschisă (ca cerul); albastrul cerului. Azurul se deschide larg, Fug norii speriați în lături. BENIUC, V. 11. Cade foaie după foaie Peste-azurul de pe boltă. MACEDONSKI, O. I 204. Ochii lui albaștri ca azurul... dovedeau curaj. NEGRUZZI, S. I 30. ◊ (Adjectival, rar) Din tainica pădure Apare luna mare cîmpiilor azure. EMINESCU, O. I 63.

AZÚR s. n. Culoare albastră-deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Fr. azur (lat. lit. azzurum).

AZÚR s.n. 1. Albastrul cerului; cer senin. 2. Culoare asemănătoare seninului cerului; albastru-deschis. [Pl. -uri. / < fr. azur, cf. it. azzurro, pers. azur].

AZÚR I. s. n. 1.. albastrul cerului. 2. culoarea albastru-deschis. II. adj. ca azurul. (< fr. azur)

AZÚR ~uri n. 1) Culoare albastru-deschisă. 2) Albastrul cerului. /<fr. azur, it. azzurro

azur n. albastru deschis: eterul și cu marea unesc azurul lor BOL.

*azúr, -ă adj. (it. azzuro, azur, fr. azur, lazulită, sp. azul, albastru, d. ar. al azurd, pers. lazvard, lazurd, lağurd, lazulită. V. lapis-lazuli, lazur). Albastru ca ceru. S. n., pl. urĭ. Coloarea albastră: azuru ceruluĭ. – Fals azurat orĭ azuriŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AZUR s. albastru, albăstrime, claritate, limpezime, senin, seninătate, (rar) limpeziș, (înv. și reg.) seninat, (reg.) vineție, (Mold. și Bucov.) sineală, (înv.) senineală. (~ cerului.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

azúr (-ruri), s. n.1. Culoarea albăstrie a boltei cerești, cer. – 2. (Adj.) Albastru. Fr. azur.Der. azurat, adj. (albastru); azurită, s. f. (azurit); azuriu, adj. (albăstriu).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COASTA DE AZUR (CÓTE D’AZUR), porțiune a litoralului francez la M. Mediterană, cuprinsă între Cassis și Menton. Climat mediteranean. Lungime: c. 80 km; c. 865,5 mii loc. Stațiuni climaterice renumite: Menton, Nisa, Antibes, Cannes, Saint-Raphaël, Fréjus, Saint-Tropez (Franța), Monte-Carlo și Monaco.

Intrare: azur (s.n.)
azur1 (s.m.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azur
  • azurul
  • azuru‑
plural
  • azururi
  • azururile
genitiv-dativ singular
  • azur
  • azurului
plural
  • azururi
  • azururilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

azur, azururisubstantiv neutru

  • 1. Culoare albastră-deschis. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Ochii lui albaștri ca azurul... dovedeau curaj. NEGRUZZI, S. I 30. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Albastrul cerului; cer senin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Azurul se deschide larg, Fug norii speriați în lături. BENIUC, V. 11. DLRLC
      • format_quote Cade foaie după foaie Peste-azurul de pe boltă. MACEDONSKI, O. I 204. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.