3 definiții pentru aurit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aurit1 sn [At: DA ms / V: d~ / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: auri] 1-6 Aurire (1-6).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AURÍT s. aurire, (pop.) aureală, spoire, spoit. (~ul unui vas.)

AURIT s. aurire, (pop.) aureală, spoire, spoit. (~ unui vas.)

Intrare: aurit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aurit
  • auritul
  • auritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aurit
  • auritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aurit (s.n.)

etimologie: