AURIT, -Ă A-i fi gura aurită = A face o prevestire favorabilă (și împlinită): – Grai de aur grăiești, vere! replică Sorcovăț, ciocnind amândoi ulcelele. (ION GRĂMADĂ) Fie-ți (sau să-ți fie etc.) gura aurită! = Să se realizeze ceea ce spui!: − Dacă nu pierzi rămășagul, ai s-ajungi bogat! − Io?!... Aurită să-ți fie gura, coane Mihăiță. (PAUL ANGHEL)