13 definiții pentru astâmpărare
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASTÂMPĂRARE s. f. Acțiunea de a (se) astâmpăra și rezultatul ei. [Var.: (pop.) stâmpărare s. f.] – V. astâmpăra.
ASTÂMPĂRARE s. f. Acțiunea de a (se) astâmpăra și rezultatul ei. [Var.: (pop.) stâmpărare s. f.] – V. astâmpăra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
STÂMPĂRARE s. f. v. astâmpărare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂMPĂRARE s. f. v. astâmpărare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
astămpărare sf [At: BELDIMAN, N. POMP. I, 49 / Pl: ~rări / E: astâmpăra] 1 (Înv) Răcorire. 2 Potolire a zbuciumului Si: astâmpărat1 (2). 3 Abținere. 4 Nemișcare. 5 Odihnă. 6 Domolire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stâmpărare sf vz astâmpărare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASTÎMPĂRARE sf. 1 Faptul de a (se) astîmpăra ¶ 2 = ASTÎMPĂR ¶¶ contr. NEASTÎMPĂRARE.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ASTÎMPĂRARE s. f. 1. Acțiunea de a astîmpăra; potolire, domolire. Astîmpărarea foamei. 2. Astîmpăr, odihnă, liniște. Gînganie fără suflare Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază. Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASTÎMPĂRARE s. f. Acțiunea de a (se) astîmpăra și rezultatul ei; astîmpăr. [Var.: stîmpărare s. f.]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
astîmpăráre f. Astîmpăr, liniște.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
astâmpărare s. f., g.-d. art. astâmpărării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
astâmpărare s. f., g.-d. art. astâmpărării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
astâmpărare s. f., g.-d. art. astâmpărării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ASTÂMPĂRARE s. v. potolire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ASTÎMPĂRARE s. calmare, domolire, liniștire, potolire. (~ setei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
astâmpărare, astâmpărărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) astâmpăra și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Astâmpărarea foamei. DLRLC
-
-
- Gînganie fără suflare Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază. Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68. DLRLC
-
etimologie:
- astâmpăra DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.