10 definiții pentru astringent (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

astringént, ~ă [At: ENC. AGR. I, 72 / V: ads- / Pl: ~nți, ~e / E: lat astringens, -tis] 1 a Care strânge sau contractează țesuturile (organice). 2 a Care face gura pungă Cf stifos. 3 snp (Chm; med) Medicamente care, coagulând albuminoidele, opresc secrețiile și hemoragiile, pentru tratamentul rănilor și bolilor de piele.

ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. 2. S. n. Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. – Din fr. astringent, lat. astringens, -ntis.

ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. 2. S. n. Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate. – Din fr. astringent, lat. astringens, -ntis.

ASTRINGÉNT, -Ă, astringenți, -te, adj. (Despre substanțe) Care face să se contracteze țesuturile animale. Piatra-acră este o substanță astringentă. ◊ (Substantivat) Unele astringente sînt întrebuințate pentru a opri hemoragiile.

ASTRINGÉNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce strângerea țesuturilor animale. [Cf. fr. astringent, it. astringente, lat. astringens < astringere – a strânge].

ASTRINGÉNT, -Ă adj., s. n. (substanță, medicament) care produce contractarea țesuturilor animale, care combate secrețiile exagerate. (< fr. astringent, lat. astringens)

ASTRINGÉNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care contractează țesuturile organismului. [Sil. as-trin-] /<fr. astringent, lat. astringens, ~ntis

*astringént, -ă adj. (lat. astringens, -éntis). Chim. Care strînge țesăturile organizmuluĭ (ca sulfatu de zinc, boraxu și unele poame crude care „fac gura pungă”). S. n., pl. e. Substanță astringentă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

astringént2 s. n., pl. astringénte

astringént s. n., pl. astringénte

Intrare: astringent (s.n.)
astringent2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astringent
  • astringentul
  • astringentu‑
plural
  • astringente
  • astringentele
genitiv-dativ singular
  • astringent
  • astringentului
plural
  • astringente
  • astringentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

astringent (s.n.)

  • 1. Substanță sau medicament folosit pentru combaterea secrețiilor organice exagerate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN un exemplu
    exemple
    • Unele astringente sunt întrebuințate pentru a opri hemoragiile.
      surse: DLRLC

etimologie: