11 definiții pentru asibilație
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASIBILAȚIE, asibilații, s. f. (Fon.) Asibilare. – Din fr. assibilation.
ASIBILAȚIE, asibilații, s. f. (Fon.) Asibilare. – Din fr. assibilation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
asibilație sf [At: DN3 / V: (înv) -iune / Pl: ~ii / E: fr asibilation] Asibilare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASIBILAȚIE s.f. Asibilare. [Gen. -iei, var. asibilațiune s.f. / < fr. assibilation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASIBILAȚIE s. f. asibilare. (< fr. assibilation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asibilațiune sf vz asibilație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASIBILAȚIUNE s.f. v. asibilație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asibilație (desp. -ți-e) s. f., art. asibilația (desp. -ți-a), g.-d. art. asibilației; pl. asibilații, art. asibilațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
asibilație (-ți-e) s. f., art. asibilația (-ți-a), g.-d. art. asibilației; pl. asibilații, art. asibilațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asibilație s. f. (sil. -ți-e ), art. asibilația (sil. -ți-a ), g.-d. art. asibilației; pl. asibilații, art. asibilațiile (sil. -ți-i- )
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ASIBILAȚIE s. v. asibilare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ASIBILAȚIE s. f. (< fr. assibitation): v. asibilare.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
asibilație, asibilațiisubstantiv feminin
- 1. Asibilare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: asibilare
etimologie:
- assibilation DEX '09 DEX '98 DN