15 definiții pentru asfixie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc. [Acc. și: asfíxie] – Din fr. asphyxie.

asfixíe sf [At: SADOVEANU, N. F. 73 / P: ~xi-e / Pl: ~ii / E: fr asphyxie] 1 Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, inhalării de gaze toxice, ca simptom al unor boli etc. 2 Moarte prin asfixie (1).

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc. – Din fr. asphyxie.

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Oprire, curmare a respirației (provocată de absorbirea unui gaz otrăvitor, de înecare, de strangulare); înăbușire, sufocare. Am răsuflat adînc, ca după un început de asfixie. SADOVEANU, N. F. 73.

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Oprire, curmare a respirației (provocată de absorbirea unui gaz otrăvitor, de înecare etc.); înnăbușire, sufocare. – Fr. asphyxie (< gr.).

ASFIXÍE s.f. Oprire a respirației (cauzată de strangulare, de respirarea unui gaz toxic, de înecare etc.) care poate provoca încetarea bătăilor inimii și moartea; înăbușire, sufocare. [Gen. -iei. / < fr. asphyxie, cf. gr. asphyxia – oprire a pulsației].

ASFIXÍE s. f. oprire a respirației prin strangulare, respirarea unui gaz toxic, înec etc.; sufocare. (< fr. asphyxie, gr. asphyxia)

ASFIXÍE ~i f. Oprire a respirației datorită otrăvirii cu gaze, înecului sau strangulării; sufocare. [G.-D. asfixiei] /<fr. asphyxie

asfixie f. suspendarea respirațiunii și starea de moarte aparentă (prin cufundare, strangulare).

*asfixíe f. (vgr. asphyxía). Sufocare, înădușire, suprimarea respirațiuniĭ. – Ĭa se produce pin înecare saŭ gîtuire și pin respirarea gazurilor vătămătoare, decĭ din lipsa aeruluĭ. Se poate une-orĭ însufleți un asfixiat expunîndu-l la aer liber, dezbrăcîndu-l, suflîndu-ĭ aer în plămînĭ și frecîndu-l, ca să înceapă sîngele a circula. Alte-orĭ e bine să i se lase sînge de la braț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!asfixie (desp. -xi-e) s. f., art. asfixia (desp. -xi-a), g.-d. art. asfixiei; pl. asfixii, art. asfixiile (desp. -xi-i-)

!asfixie/asfixie s. f., art. asfixia/asfixia, g.-d. art. asfixiei/asfixiei; pl. asfixii/asfixii, art. asfixiile/asfixiile

asfixíe s. f., art. asfixía, g.-d. art. asfixíei; pl. asfixíi, art. asfixíile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASFIXÍE s. asfixiere, înăbușire, înecare, sufocare, sufocație, sugrumare, (rar) înecăciune. (Senzație de ~.)

ASFIXIE s. asfixiere, înăbușire, înecare, sufocare, sufocație, sugrumare, (rar) înecăciune. (Senzație de ~.)

Intrare: asfixie
  • pronunție: asfixie, asfixie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asfixie
  • asfixia
plural
  • asfixii
  • asfixiile
genitiv-dativ singular
  • asfixii
  • asfixiei
plural
  • asfixii
  • asfixiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asfixie, asfixiisubstantiv feminin

  • 1. Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Am răsuflat adînc, ca după un început de asfixie. SADOVEANU, N. F. 73. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.