11 definiții pentru ascuțime


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ascuțíme sf [At: CONACHI, P. 268 / Pl: (nob) ~mi / E: ascuți + -ime] 1 Calitate a unui obiect ascuțit. 2 (Fig) Acuitate. 3 (Fig; îs) ~a minții Istețime. 4 (Înv; îlav) Cu ~ Hotărât.

ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime (a minții), pătrundere, perspicacitate, acuitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = hotărât, ferm. – Ascuți + suf. -ime.

ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime (a minții), pătrundere, perspicacitate, acuitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = hotărât, ferm. – Ascuți + suf. -ime.

ASCUȚÍME s. f. (Uneori determinat prin «de minte») Calitatea de a fi ascuțit (II 1); agerime, pătrundere, perspicacitate. Din copilărie, mintea lui Costan prinse ascuțime. CAMILAR, N. I 20. Astfel chinui Joe pe bietul Prometeu pentru deșteptăciunea și ascuțimea lui de minte. ISPIRESCU, U. 88. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = a) cu tărie, cu hotărîre. Necesitatea unei juste orientări ideologice în știință, învățămînt, literatură, artă este o problemă pe care trebuie isă și-o pună cu ascuțime fiecare om de știință, fiecare profesor, fiecare scriitor sau artist care militează pentru progresul științei și culturii. CONTEMPORANOL, S. II, 1953, nr. 339, 1/1; b) cu dibăcie, cu pricepere. Un fleac de omuleț, îmi ajunge cu fruntea la umăr. Dar îi umblă limba cu ascuțime. SADOVEANU, P. M. 78.

ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime, pătrundere, perspicacitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = a) cu hotărâre; b) cu pricepere. – Din ascuți + suf. -ime.

ASCUȚÍME f. fig. Agerime a minții; putere de pătrundere. /a ascuți + suf. ~ime

ascuțíme f. Calitatea de a fi ascuțit. Fig. Agerime, pătrundere, sagacitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ascuțíme s. f., g.-d. art. ascuțímii

ascuțíme s. f., g.-d. art. ascuțímii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASCUȚÍME s. v. acuitate, agerime, clarviziune, pătrundere, perspicacitate, subtilitate.

ascuțime s. v. ACUITATE. AGERIME. CLARVIZIUNE. PĂTRUNDERE. PERSPICACITATE. SUBTILITATE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ascuțime, coeficient de ~,Kurtosis.

Intrare: ascuțime
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascuțime
  • ascuțimea
plural
genitiv-dativ singular
  • ascuțimi
  • ascuțimii
plural
vocativ singular
plural

ascuțime

  • 1. Faptul de a fi ascuțit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat Agerime (a minții).
    exemple
    • Din copilărie, mintea lui Costan prinse ascuțime. CAMILAR, N. I 20.
      surse: DLRLC
    • Astfel chinui Joe pe bietul Prometeu pentru deșteptăciunea și ascuțimea lui de minte. ISPIRESCU, U. 88.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Cu ascuțime = cu tărie, cu hotărâre.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ferm hotărât un exemplu
      exemple
      • Necesitatea unei juste orientări ideologice în știință, învățămînt, literatură, artă este o problemă pe care trebuie să și-o pună cu ascuțime fiecare om de știință, fiecare profesor, fiecare scriitor sau artist care militează pentru progresul științei și culturii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 1/1.
        surse: DLRLC
    • 2.2. locuțiune adverbială Cu ascuțime = cu dibăcie, cu pricepere.
      surse: DLRLC sinonime: ferm hotărât un exemplu
      exemple
      • Un fleac de omuleț, îmi ajunge cu fruntea la umăr. Dar îi umblă limba cu ascuțime. SADOVEANU, P. M. 78.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Ascuți + sufix -ime.
    surse: DEX '98 DEX '09