ASCENSOR, ascensoare, s. n. Cabină sau platformă cu ajutorul căreia se transportă, pe linie verticală, mărfuri sau persoane (în clădirile cu mai multe etaje); lift. – Din fr. ascenseur.

ascensor sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 135 / Pl: ~oare / E: fr ascensseur] Cabină sau platformă cu care se transportă pe verticală persoane sau mărfuri Si: (liv) lift.

*ASCENSOR (pl. -soare) sn. Aparat cu ajutorul căruia se urcă cineva la caturile de sus ale unei locuințe (🖼 243) [fr.].

ASCENSOR, ascensoare, s. n. Cabină sau platformă cu ajutorul căreia se transportă, pe linie verticală, mărfuri sau persoane (în clădirile cu mai multe etaje); lift. – DIn fr. ascenseur.

ASCENSOR, ascensoare, s. n. Cabină sau platformă mobilă, legată de un cablu și mișcată de un motor, servind pentru a urca (sau a coborî) oameni sau materiale între etajele unei clădiri, în puțurile minelor etc.; lift. Aceasta e imaginea orizontului opt, prin fața căruia ascensorul a trecut cu viteza lui de patru metri pe secundă. BOGZA, V. J. 94.

ASCENSOR, ascensoare, s.n Cabină sau platformă antrenată de un motor prin intermediul unui cablu, cu ajutorul căreia se transportă, pe linie verticală, mărfuri sau persoane; lift. – Fr. ascenseur (lat. lit. ascensor).

ASCENSOR s.n. Cabină sau platformă care transportă oameni și materiale în sus și în jos într-o clădire cu mai multe etaje, într-o mină etc.; lift. [< fr. ascenseur].

ASCENSOR s. n. cabină, platformă care transportă pe verticală oameni și materiale într-o clădire cu etaje, într-o mină; lift. (< fr. ascenseur)

ASCENSOR ~oare n. Cabină sau platformă pentru transportul pe verticală a persoanelor sau a diferitelor greutăți (într-o clădire cu mai multe etaje); lift. /<fr. ascenseur, lat. ascensor

ascensor n. aparat în loc de scară, spre a se sui în etajele de sus și coborî.

*ascensór n., pl. oare (lat. ascénsor, -óris, suitor; fr. ascenseur). Aparat pin ajutoru căruĭa te suĭ saŭ te coborĭ într’o casă orĭ într’o mină fără să te foloseștĭ de scară. – Inventatoru ascensoruluĭ e George Hyde (din Statele Unite), care nu găsea chiriașĭ p. caturile superioare ale caseĭ luĭ, care avea opt caturĭ. V. hîrzob.

ascensor s. n., pl. ascensoare

ascensor s. n., pl. ascensoare

ascensor s. n., pl. ascensoare

ascensor (pr. sce), pl. ascensoare

ascensor, -soare.

ASCENSOR s. lift. (Bloc cu două ~oare.)

ASCENSOR s. lift. (Bloc cu două ~.)