13 definiții pentru apunere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APUNERE, apuneri, s. f. (Rar) Acțiunea de a apune și rezultatul ei. – V. apune.

APUNERE, apuneri, s. f. (Rar) Acțiunea de a apune și rezultatul ei. – V. apune.

apunere sf [At: P. MAIOR, IST. 79/7 / Pl: ~ri / E: apune] 1 (D. astre, în special despre soare) Asfințit1. 2 (Îvr; fig) Defăimare.

APUNERE sf. 💫 1 Faptul de a apune 2 ~a soarelui (BUD.) (C.-RAD.), apusul soarelui.

APUNERE, apuneri, s. f. (Rar) Acțiunea de a apune; apus, asfințit. Painjenișul cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un ceri rumenit de apunerea soarelui. EMINESCU, N. 48.

APUNERE, apuneri, s. f. (Rar) Acțiunea de a apune; apus, asfințit.

apunere f. 1. trecerea sub orizont (a stelelor); 2. fig. disparițiune.

apúnere f. Acțiunea de a apune (o dată, nu obișnuit).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apunere s. f., g.-d. art. apunerii; pl. apuneri

apunere s. f., g.-d. art. apunerii; pl. apuneri

apunere s. f., g.-d. art. apunerii; pl. apuneri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APUNERE s. v. apus, asfințire, asfințit.

apunere s. v. APUS. ASFINȚIRE. ASFINȚIT.

Apunere ≠ răsărire

Intrare: apunere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apunere
  • apunerea
plural
  • apuneri
  • apunerile
genitiv-dativ singular
  • apuneri
  • apunerii
plural
  • apuneri
  • apunerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apunere, apunerisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi apune DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.