16 definiții pentru apărare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apărare sf [At: CORESI, ap. HEM 1308 / Pl: ~rări / E: apăra] 1 (Înv) Opreliște. 2 Protejare. 3 (Jur; îvp; îe) A se găti de ~ A se pregăti să se apere. 4 (Îe) A lua ~a A apăra pe cineva. 5 (Jur; îs) Caz de legitimă ~ Situație în care, fiind atacat, ai dreptul de a lovi pe cel ce te atacă. 6 Ferire. 7-10 (Jur; înv) Scutire (de o sarcină fiscală sau de o hotărâre ori pedeapsă judecătorească). 11 Motiv de scutire. 12 (Jur) Pledoarie. 13 (Pex) Partea (sau persoana) care apără într-un proces. 14 (Mil) Formă de luptă ce urmărește oprirea ofensivei inamicului Si: apărat1. 15 (Mil) Totalitatea măsurilor luate pentru oprirea ofensivei inamicului. 16 (Mil; pex) Cei care luptă pentru paza unui teritoriu. 17 Fortificații.

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra.Loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una dintre formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ (Concr.) Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – V. apăra.

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra.Loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una din formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ (Concr.) Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – V. apăra.

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra. 1. Împotrivire, rezistență în fața unui atac sau a unei primejdii. Găsiră în depărtare un lup groaznic... îndată se și gătiră de apărare. ISPIRESCU, L. 74. ◊ Legitimă apărare = stare în care se comite un act de violență justificat legal ca apărare împotriva unei agresiuni. 2. Intervenție activă în sprijinul cuiva (sau a ceva); ocrotire, ferire. Politica externă a statului nostru este o politică de apărare a păcii, a suveranității și independenței naționale a Republicii Populare Romîne. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 570. ◊ Expr. A lua apărarea cuiva = a interveni cu vorba sau cu fapta în sprijinul cuiva. ♦ Una din formele principale de luptă, care constă în oprirea și înfrîngerea ofensivei inamicului. Dragostea de țară a oamenilor muncii a căpătat astăzi în Republica Poptdară Romînă un înțeles mai bogat și mai adînc. Lupta pentru apărarea Patriei se confundă cu lupta pentru apărarea libertăților cucerite de popor, cu lupta pentru construirea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 363. ◊ Apărare pasivă = totalitatea mijloacelor de apărare (a populației civile) împotriva atacurilor aeriene (adăposturi, camuflaj, măști de gaze, etc.). Apărare antiaeriană = ansamblul măsurilor luate împotriva atacurilor aeriene. ♦ Totalitatea măsurilor necesare pentru oprirea și înfrîngerea ofensivei inamicului. 3. Susținere a unei cauze în fața justiției; pledoarie. Apărarea a fost documentată. ◊ Acuzatului i se garantează dreptul de apărare. CONST. R.P.R. 34. ♦ (Concretizat) Partea (persoana) care apără o cauză în fața justiției. Apărarea are cuvîntul!

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra.Expr. A lua apărarea (cuiva) = a interveni în ajutorul cuiva. ♦ Una dintre formele principale de luptă, care constă din oprirea și înfrângerea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor necesare acestei acțiuni. ♦ (Concr.) Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției.

APĂRÁRE ~ări f. 1) v. A APĂRA și A SE APĂRA. 2) Formă de luptă care constă în respingerea atacurilor inamicului, menținând pozițiile ocupate. 3) Totalitate a măsurilor luate pentru oprirea ofensivei inamicului. 4) Parte care apără cauza cuiva în fața unei instanțe judecătorești. 5) Totalitate a jucătorilor dintr-o echipă sportivă care apără poarta proprie. [G.-D. apărării] /v. a (se) apăra

apărare f. fapta de a (se) apăra și rezultatul ei: cuvânt de apărare, pledoarie.

apăráre f. Acțiunea de a saŭ de a te apăra.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apăráre s. f., g.-d. art. apărắrii; pl. apărắri

apăráre s. f., g.-d. art. apărării; pl. apărări

Comitetul Național pentru Apărarea Păcii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APĂRÁRE s. 1. ferire, ocrotire, păzire, protejare, (livr.) salvgardare, (înv. și pop.) oblăduire. (~ țării de primejdii.) 2. ocrotire, protecție, sprijin, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) apărământ, scuteală, scutință, scutire, (fig.) scut. (~ împotriva incendiilor.) 3. asigurare, pază, protecție, protejare, securitate, siguranță. (Măsuri de ~.) 4. v. pledare, susținere. (~ cauzei cuiva.) 5. (livr.) prezervare, prezervație. (Instinctul de ~.) 6. v. defensivă.

APĂRARE s. 1. ferire, ocrotire, păzire, protejare, (livr.) salvgardare, (înv. și pop.) oblăduire. (~ țării de primejdii.) 2. ocrotire, protecție, sprijin, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) apărămînt, scuteală, scutință, scutire, (fig.) scut. (~ împotriva incendiilor.) 3. asigurare, pază, protecție, protejare, securitate, siguranță. (Măsuri de ~.) 4. (livr.) prezervare, prezervație. (Instinctul de ~.) 5. (MIL.) defensivă. (Armata se află în ~.)

Apărare ≠ acuzare, atac


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

APĂRARE. Subst. Apărare, defensivă, rezistență, opunere, opoziție, împotrivire, împotriveală (rar); autoapărare; ocrotire, protejare, protecție, proteguire (rar), sprijin (fig.), oblăduire (înv. și pop.), ferire, fereală; pază, păzire, păzit; supraveghere, veghe; îngrijire, grijă. Ripostă, replică, contracarare, respingere. Strajă, apărare, pază, gardă, caraulă, patrulă. Pavăză (fig.), scut (fig.). Apărare antiaeriană; apărare antitanc; apărare antichimică. Linie de apărare; tranșee; șanț; săpătură; blindaj, adăpost, cazemată; fortificație, bastion, tabie (înv.); întărire, întăritură, palisadă, palancă (înv.), meterez, bastie (înv.), redută; fort, bastion, cetate, cetățuie (dim.), fortăreață, citadelă. Obstacol, piedică, abatiză; baricadă; gard, împrejmuire, îngrăditură; sîrmă ghimpată; cîmp de mine; perdea de fum; baraj de foc, baraj de artilerie. Camuflare, camuflaj. Paravan; paravînt; parazăpadă; paratrăsnet, parafulger; parafoc. Cuirasă, armătură. Platoșă, zale, lorică (latinism); coif, cască, mască: apărătoare, scut. Apărător, defensor (rar), ocrotitor, oblăduitor (înv. și pop.); protector, străjuitor (rar), străjer (înv. și pop.), strajă (rar), gardian, santinelă, patrulă. Adj. Apărător, de apărare, protector, ocrotitor, de protecție, proteguitor (rar), oblăduitor (înv. și pop.), străjuitor (rar), veghetor (rar), defensiv; antiaerian; antitanc; anticar; antichimic. Protejat, păzit, ferit; fortificat, întărit. Vb. A apăra, a proteja, a protecta (înv.), a feri, a acoperi (fig.), a păzi, a ocroti, a protegui, a protege (rar), a străjui, a veghea, a sta de strajă, a sta de veghe, a ține scutul; a se apăra, a ține piept, a nu ceda, a rezista, a opune rezistență, a da o ripostă, a riposta, a se împotrivi; a se ridica în apărarea (cuiva, a ceva), a lua apărarea cuiva, a sări în apărarea cuiva; a sta pavăză, a face zid, a apăra cu arma în mînă, a apăra cu pieptul, a apăra cu viața; a lua măsuri de apărare, a se asigura, a lua măsuri de siguranță. A stăvili, a opri, a împiedica, a contracara; a contraataca, a lansa un contraatac, a porni la contraofensivă. A întări, a fortifica; a baricada, a bara; a blinda. Adv. În apărare, în defensivă; de strajă; de veghe; de pază; la pîndă. V. armată, armă, atac, împotrivire, opoziție, precauție.

APĂRAREA ANTIAERIANĂ ansamblul măsurilor luate și acțiunilor desfășurate pentru interzicerea utilizării de către inamic a mijloacelor sale de atac aerian și a proteja trupele, formațiunile de apărare, populația și obiectivele importante pe teritoriu și în zona de operații împotriva atacurilor aeriene. A.A. intră în atribuțiile armatei și a formațiunilor sistemului național de apărare, conform specificului și mijloacelor acestora. Forța și eficiența A.A. este o premisă importantă a victoriei. Mijloacele de bază ale A.A. sunt: aviația de vânătoare și artileria antiaeriană. A.A. se asigură prin: descoperirea la timp a inamicului aerian și înștiințarea trupelor, a formațiunilor de apărare și a populației; nimicirea inamicului aerian înainte ca acesta să-și îndeplinească misiunea, respingerea atacurilor acestuia și interzicerea cercetării aeriene; neutralizarea mijloacelor de atac aerian fără pilot; lupta cu desantul aerian inamic pe timpul deplasării în aer și pe timpul desantării lui. A.A. este pregătită din timp de pace, având la bază o concepție unitară și un plan unic, pentru a respinge acțiunile prin surprindere ale inamicului aerian în orice situație indiferent de timp sau de starea vremii.

Intrare: apărare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apărare
  • apărarea
plural
  • apărări
  • apărările
genitiv-dativ singular
  • apărări
  • apărării
plural
  • apărări
  • apărărilor
vocativ singular
plural

apărare

  • 1. Acțiunea de a (se) apăra.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Împotrivire, rezistență în fața unui atac sau a unei primejdii.
      exemple
      • Găsiră în depărtare un lup groaznic... îndată se și gătiră de apărare. ISPIRESCU, L. 74.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Legitimă apărare = stare în care se comite un act de violență justificat legal ca apărare împotriva unei agresiuni.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Intervenție activă în sprijinul cuiva (sau a ceva).
      surse: DLRLC sinonime: ferire ocrotire un exemplu
      exemple
      • Politica externă a statului nostru este o politică de apărare a păcii, a suveranității și independenței naționale a Republicii Populare Romîne. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 570.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (termen) militar Una dintre formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dragostea de țară a oamenilor muncii a căpătat astăzi în Republica Populară Romînă un înțeles mai bogat și mai adînc. Lupta pentru apărarea Patriei se confundă cu lupta pentru apărarea libertăților cucerite de popor, cu lupta pentru construirea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 363.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Apărare pasivă = totalitatea mijloacelor de apărare (a populației civile) împotriva atacurilor aeriene (adăposturi, camuflaj, măști de gaze, etc.).
        surse: DLRLC
      • 1.3.2. Apărare antiaeriană = ansamblul măsurilor luate împotriva atacurilor aeriene.
        surse: DLRLC
    • 1.4. concretizat Parte într-un proces care apără cauza cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pledoarie antonime: acuzare 2 exemple
      exemple
      • Apărarea a fost documentată.
        surse: DLRLC
      • Acuzatului i se garantează dreptul de apărare. CONST. R.P.R. 34.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Partea (persoana) care apără o cauză în fața justiției.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Apărarea are cuvântul!
          surse: DLRLC
    • 1.5. concretizat Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi apăra
    surse: DEX '98 DEX '09