16 definiții pentru aorist
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AORIST, aoriste, s. n. Timp verbal, în unele limbi vechi, care exprimă o acțiune trecută nedeterminată. – Din fr. aoriste, lat. aoristus.
aorist sn [At: DA / E: fr aoriste, ger Aorist, lat aoristus, ngr ὰόρίστος] (Grm) Timp verbal reprezentând o acțiune nedeterminată din sfera trecutului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AORIST (pl. -iste) sn. 📖 Timp al conjugațiunii grecești arătînd o acțiune trecută [fr. < gr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AORIST, aoriste, s. n. Timp verbal, în unele limbi, care exprimă o acțiune trecută nedeterminată. – Din fr. aoriste, lat. aoristus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AORIST, aoriste, s. n. Denumire a unei forme temporale din limbile sanscrită, greacă veche și slavă bisericească, care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AORIST, aoriste, s. n. Denumire dată unei forme temporale din limba sanscrită, greacă veche și slavă bisericească, care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute. – Fr. aoriste (lat. lit. aoristus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AORIST s.n. Formă temporală a unor limbi (ca sanscrita, greaca veche, slava bisericească etc.) care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute, fără nici o referire la prezent. [Pron. a-o-, pl. -te, -turi. / < fr. aoriste, lat. aoristus < a – fără, oristos – mărginit, determinat].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AORIST s. n. formă verbală a unei limbi care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute, fără nici o referire la prezent. (< fr. aoriste, gr. aoristos, nedeterminat)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AORIST n. Timp trecut indefinit (în conjugarea verbală din unele limbi). /<fr. aoriste, lat. aoristus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
aorist n. timpul trecutului indefinit (în conjugarea greacă).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*aoríst n., pl. e (vgr. aóristos, nehotărît, d. orízo, limitez. V. afurisesc, ursesc). Gram. Perfectu indefinit orĭ simplu (la vechiĭ Grecĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aorist s. n., pl. aoriste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aorist s. n., pl. aoriste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aorist s. n., pl. aoriste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
aorist.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
AORIST s. n. (< fr. aoriste, lat. aoristus, gr. aoristos < a - fără, oristos – mărginit, determinat): formă temporală a unor limbi (ca sanscrita, greaca veche, slava bisericească etc.), care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute fără nicio referire la prezent.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aorist, aoristesubstantiv neutru
- 1. Timp verbal, în unele limbi vechi, care exprimă o acțiune trecută nedeterminată. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- aoriste DEX '09 DEX '98 DN
- aoristus DEX '09 DEX '98 DN