7 definiții pentru angelolatru (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

angelolátru, ~ă smf, a [At: DEX2 / Pl: ~ri, -re / E: fr angelolâtre] 1-2 (Persoană) care practică angelolatria.

ANGELOLÁTRU, -Ă, angelolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care practică angelolatria. – Din fr. angélolâtre.

ANGELOLÁTRU, -Ă, angelolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care practică angelolatria. – Din fr. angélolâtre.

ANGELOLÁTRU, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care practică angelolatria. [< fr. angélolâtre].

ANGELOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (cel) care practică angelolatria. (< fr. angélolâtre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

angelolátru (-la-tru-) adj. m., s. m., pl. angelolátri; adj. f., s. f. angelolátră, pl. angelolátre

angelolátru adj. m., s. m. (sil. -tru), pl. angelolátri; f. sg. angelolátră, pl. angelolátre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANGELO- „înger”. ◊ gr. angelos „mesager, trimis” > fr. angelo-, it. id., germ. id. > rom. ~latrie (v. -latrie), s. f., erezie (în credința creștină) care constă în adorarea îngerilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f. (persoană) care practică angelolatria; ~logie (v. -logie1), s. f., parte a dogmaticii care tratează despre îngeri.

Intrare: angelolatru (s.m.)
angelolatru substantiv masculin
  • silabație: -tru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angelolatru
  • angelolatrul
  • angelolatru‑
plural
  • angelolatri
  • angelolatrii
genitiv-dativ singular
  • angelolatru
  • angelolatrului
plural
  • angelolatri
  • angelolatrilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)