7 definiții pentru ambițios (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ambițios, ~oa [At: NEGRUZZI, S. I, 139/ Pl: ~oși, ~oase / E: fr ambitieux, lat ambitiosus] 1-6 smf, a (Persoană) plină de ambiție (1-3). 7 a Pornit din ambiție (1-3).

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ, ambițioși, -oase, adj., s. m. și f. (Om) plin de ambiție; determinat de ambiție. [Pr.: -ți-os] – Din fr. ambitieux, lat. ambitiosus.

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ, ambițioși, -oase, adj., s. m. și f. (Om) plin de ambiție; pornit din ambiție. [Pr.: -ți-os] – Din fr. ambitieux, lat. ambitiosus.

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. 1. (om) stăpânit de ambiție. 2. (om) încăpățânat. (< fr. ambitieux, lat. ambitiosus)

AMBIȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și substantival 1) Care ține de ambiție; propriu ambiției. 2) Care este încăpățânat. [Sil. -ți-os] /<fr. ambitieux, lat. ambitiosus


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ambițiós (-ți-os) adj. m., s. m., pl. ambițióși; adj. f., s. f. ambițioásă, pl. ambițioáse

ambițiós adj. m., s. m. (sil. -ți-os), pl. ambițióși; f. sg. ambițioásă, pl. ambițioáse

Intrare: ambițios (s.m.)
  • silabație: -ți-os
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambițios
  • ambițiosul
  • ambițiosu‑
plural
  • ambițioși
  • ambițioșii
genitiv-dativ singular
  • ambițios
  • ambițiosului
plural
  • ambițioși
  • ambițioșilor
vocativ singular
  • ambițiosule
plural
  • ambițioșilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ambițios, -oasă ambițioasă ambițios (2)

etimologie: