12 definiții pentru altimetrie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALTIMETRIE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie.

ALTIMETRIE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie.

altimetrie sf [At: LTR / E: fr altimétrie] Știința care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de teren față de nivelul mării.

*ALTIMETRIE sf. 📐 🌐 Parte din geometria practică ce se ocupă cu măsurarea înălțimilor [fr.].

ALTIMETRIE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor punctelor de teren față de nivelul mării.

ALTIMETRIE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor punctelor de teren față de nivelul mării. – Fr. altimétrie.

ALTIMETRIE s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. [Gen. -iei. / < fr. altimétrie].

ALTIMETRIE s. f. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; hipsometrie. (< fr. altimétrie)

ALTIMETRIE f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice de pe scoarța terestră. /<fr. altimétrie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

altimetrie (desp. -me-tri-) s. f., art. altimetria, g.-d. altimetrii, art. altimetriei

altimetrie (me-tri-) s. f., art. altimetria, g.-d. altimetrii, art. altimetriei

altimetrie s. f. (sil. -tri-), art. altimetria, g.-d. altimetrii, art. altimetriei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ALTI- „înălțime, altitudine”. ◊ L. altus „înalt” > fr. alti-, germ. id., engl. id. > rom. alti-.~col (v. -col1), adj., care crește în regiunea munților înalți; ~graf (v. -graf), s. n., altimetru înregistrator; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea altitudinii față de un nivel de referință. ~telemetru (v. -tele-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea de la distanță a altitudinii unui punct inaccesibil.

Intrare: altimetrie
  • silabație: -me-tri-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altimetrie
  • altimetria
plural
genitiv-dativ singular
  • altimetrii
  • altimetriei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

altimetriesubstantiv feminin

  • 1. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: hipsometrie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.