9 definiții pentru alcătui (se învoi)
Explicative DEX
ALCĂTUI2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A cădea la învoială; a se înțelege, a se învoi. – Din magh. alkudni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALCĂTUI2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A cădea la învoială; a se înțelege, a se învoi. – Din magh. alkudni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
alcătui2 vr [At: PRAV. (1814), 9/13 / P: ~tu-i / Pzi: ~esc / E: mg alkudni] (Reg) A se înțelege.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALCĂTUI (-tuesc) I. vb. tr. 1 A face, a crea ¶ 2 A întocmi: legea n’a fost bine alcătuită ¶ 3 A compune ceva înscris: „Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor” alcătuit de Dimitrie Cantemir; proverb: Cu ce dascăl locuește, Așa carte-alcătuește (PANN), cu cine trăește sau se însoțește cineva, așa-i e firea ¶ 4 A face ceva prin punerea mai multor lucruri Ia un loc: scrise pe niște pietre scumpe cîte o slovă, după aceea înșiră pietrele și alcătui numele copilului (ISP.) ¶ 5 A face la un loc, a constitui (vorb. despre un tot): țăranii alcătuesc cea mai mare parte a țării noastre ¶ 6 ‡A înființa: Mavrocordat carele au alcătuit școale: elinească, italienească, turcească, slovenească (C.-RAD.) ¶ 7 ‡A orîndui, a așeza, a pune într’un loc. II. vb. refl. 1 A fi compus, a consta din...: casa se alcătuește din cinci încăperi ¶ 2 A se forma: atîta sînge curse din spurcăciunea de scorpie, încît se alcătui o baltă (ISP.) ¶ 3 †A se înțelege asupra unui lucru, a cădea de acord, a se învoi: m’am dus de grabă de m’am alcătuit cu vivandiera ca să-l iau locul (ALECS.) [ung. alkotni].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALCĂTUI2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Arhaizant și popular; urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A cădea la învoială, a se înțelege (cu cineva). Cum gătesc descărcatul și mă alcătuiesc cu vameșii... viu și eu după tine. SADOVEANU, D. P. 93. Făr-a mai sta pe gînduri, m-am dus degrabă de m-am alcătuit cu vivandiera ca să-i iau locul. ALECSANDRI, T. 931.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALCĂTUI2, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A cădea la învoială; a se înțelege. Așteaptă negustorii cu care m-am alcătuit (SADOVEANU). – Magh. alkudni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Ortografice DOOM
alcătui2 (a se ~) (a se învoi) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă alcătuiesc, 3 sg. se alcătuiește, imperf. 1 sg. mă alcătuiam; conj. prez. 1 sg. să mă alcătuiesc, 3 să se alcătuiască; imper. 2 sg. afirm. alcătuiește-te; ger. alcătuindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alcătui2 (a se ~) (a se învoi) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se alcătuiește, imperf. 3 sg. se alcătuia; conj. prez. 3 să se alcătuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
alcătui (a face, a se învoi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alcătuiesc, imperf. 3 sg. alcătuia; conj. prez. 3 sg. și pl. alcătuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alcătui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alcătuiesc, conj. alcătuiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
alcătui, alcătuiescverb
-
- Cum gătesc descărcatul și mă alcătuiesc cu vameșii... viu și eu după tine. SADOVEANU, D. P. 93. DLRLC
- Făr-a mai sta pe gînduri, m-am dus degrabă de m-am alcătuit cu vivandiera ca să-i iau locul. ALECSANDRI, T. 931. DLRLC
-
etimologie:
- alkudni DEX '09 MDA2