16 definiții pentru alchimist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALCHIMIST, alchimiști, s. m. Persoană care practica alchimia. [Var.: alhimist s. m.] – Din fr. alchimiste.

alchimist, ~ă smf[1] [At: CANTEMIR, I. I. I, 60 / V: (înv) alhi~ (P: alhi-) / E: fr alchimiste] Persoană care practica alchimia. modificată

  1. smsmf Ladislau Strifler

*ALCHIMIST sm. 🔬 Care se ocupa cu alchimia [fr.].

ALCHIMIST, alchimiști, s. m. Persoană care practica alchimia. [Var.: alhimist s. m.] – Din fr. alchimiste.

ALCHIMIST, alchimiști, s. m. Persoană care practică alchimia. ◊ Fig. Sub ochii lor de alchimiști pasionați, pămîntul fertil... e prefăcut într-o materie definitiv refractară. BOGZA, C. O. 217. (În forma alhimist) Tremurînd în tot minutul că voi fi ucis de lucrarea mea, ca alhimistul de otrava sa! NEGRUZZI, S. III 407. – Variantă: alhimist s. m.

ALCHIMIST, alchimiști, s. m. Persoană care practica alchimia. [Var.: alhimist s. m.] – Fr. alchimiste.

ALCHIMIST s.m. Practicant al alchimiei. [< fr. alchimiste].

ALCHIMIST s. m. practicant al alchimiei. (< fr. alchimiste)

ALCHIMIST ~ști m. Persoană care practica alchimia. /<fr. alchimiste

alchimist m. cel ce se ocupă cu alchimia. Cei mai vestiți alchimiști fură: Roger Bacon, Albert cel Mare, Paracels, etc.

*alchimíst, -ă s. Care se ocupa cu alchimia, ca Roger Bacon, Albert cel Mare, Paracelsus ș. a.

ALHIMIST s. m. v. alchimist.

ALHIMIST s. m. v. alchimist.

ALHIMIST s. m. v. alchimist.

ALHIMIST s. m. v. alchimist.

alhimist sm vz alchimist

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alchimist s. m., pl. alchimiști

alchimist s. m., pl. alchimiști

alchimist s. m., pl. alchimiști

Intrare: alchimist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alchimist
  • alchimistul
  • alchimistu‑
plural
  • alchimiști
  • alchimiștii
genitiv-dativ singular
  • alchimist
  • alchimistului
plural
  • alchimiști
  • alchimiștilor
vocativ singular
  • alchimistule
  • alchimiste
plural
  • alchimiștilor
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alhimist
  • alhimistul
  • alhimistu‑
plural
  • alhimiști
  • alhimiștii
genitiv-dativ singular
  • alhimist
  • alhimistului
plural
  • alhimiști
  • alhimiștilor
vocativ singular
  • alhimistule
  • alhimiste
plural
  • alhimiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alchimist, alchimiștisubstantiv masculin
alchimistă, alchimistesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care practica alchimia. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote figurat Sub ochii lor de alchimiști pasionați, pămîntul fertil... e prefăcut într-o materie definitiv refractară. BOGZA, C. O. 217. DLRLC
    • format_quote Tremurînd în tot minutul că voi fi ucis de lucrarea mea, ca alhimistul de otrava sa! NEGRUZZI, S. III 407. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.