15 definiții pentru alăpta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alăpta vt [At: BIANU, D. S. 27 / Pzi: ~téz / E: fr allaiter] A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare.

ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă; a apleca. – A3 + lapte (după fr. allaiter).

ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă; a apleca. – A3 + lapte (după fr. allaiter).

ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. (Despre femei) A hrăni un copil mic cu lapte de la sîn. (Absol.) Este important de știut regimul pe care trebuie să-l urmeze femeia care alăptează.

ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni un nou-născut cu lapte, dându-i să sugă de la mamelă. – Din a3 + lapte (după fr. allaiter).

A ALĂPTÁ ~éz tranz. (nou-născuți) A face să sugă lapte din mamelă; a hrăni cu piept. /a + lapte

alăptà v. a da să sugă lapte, a da țâță. [Lat. ALLACTARE].

alăptéz v. tr. (d. lapte saŭ lat. allactare). Daŭ țîță, nutresc cu laptele meŭ. – Și lăptez (lat. lactare).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alăptá (a ~) vb., ind. prez. 3 alăpteáză

alăptá vb., ind. prez. 1 sg. alăptéz, 3 sg. și pl. alăpteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALĂPTÁ vb. (înv. și reg.) a apleca, (prin Transilv.) a băia. (Mama își ~ pruncul.)

ALĂPTA vb. (înv. și reg.) a apleca, (prin Transilv.) a băia. (Mama își ~ pruncul.)

A alăpta ≠ a înțărca


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

alăptá (-téz, -át), vb. – A hrăni cu laptele propriu, a da să sugă. – Mr. alăptez. Formație neol., cel puțin în rom., pe baza fr. allaiter (cf. REW 143). Nu este atestat uzul său pop.

Intrare: alăpta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alăpta
  • alăptare
  • alăptat
  • alăptatu‑
  • alăptând
  • alăptându‑
singular plural
  • alăptea
  • alăptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alăptez
(să)
  • alăptez
  • alăptam
  • alăptai
  • alăptasem
a II-a (tu)
  • alăptezi
(să)
  • alăptezi
  • alăptai
  • alăptași
  • alăptaseși
a III-a (el, ea)
  • alăptea
(să)
  • alăpteze
  • alăpta
  • alăptă
  • alăptase
plural I (noi)
  • alăptăm
(să)
  • alăptăm
  • alăptam
  • alăptarăm
  • alăptaserăm
  • alăptasem
a II-a (voi)
  • alăptați
(să)
  • alăptați
  • alăptați
  • alăptarăți
  • alăptaserăți
  • alăptaseți
a III-a (ei, ele)
  • alăptea
(să)
  • alăpteze
  • alăptau
  • alăpta
  • alăptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alăpta

  • 1. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apleca băia antonime: înțărca un exemplu
    exemple
    • absolut Este important de știut regimul pe care trebuie să-l urmeze femeia care alăptează.
      surse: DLRLC

etimologie: