13 definiții pentru adăpătoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADĂPĂTOARE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație de adăpat. – Adăpa + suf. -ătoare.

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație de adăpat. – Adăpa + suf. -ătoare.

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau vas special pentru adăpat. Stătea pînă la glezne în noroiul verzui și băltoacele de apă vărsată de vite din jgheabul adăpătoarei. DUMITRIU, N. 227. – Pl. și: adăpătoare (GALACTION, O. I 230).

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație specială pentru adăpat. – Din adăpa + suf. -(ă)toare.

ADĂPĂTOÁRE ~óri f. 1) Loc unde se adapă animalele. 2) Vas făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, folosit pentru adăpatul vitelor; jgheab; uluc. ~ automată. /a adăpa + suf. ~ătoare

adăpătoare f. jghiab cu apă pentru vite.

adăpătoare f., pl. orĭ. Loc unde se adapă vitele (jgheab saŭ loc la rîŭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adăpătoáre s. f., g.-d. art. adăpătórii; pl. adăpătóri

adăpătoáre s. f., g.-d. art. adăpătórii; pl. adăpătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADĂPĂTOÁRE s. jgheab, troacă, uluc, (pop.) teică, (înv. și reg.) scoc, (reg.) moldă, vălău, (Bucov. și Transilv.) halău, (Munt., Olt. și Ban.) piuă. (~ pentru vite.)

ADĂPĂTOARE s. jgheab, troacă, uluc, (pop.) teică, (înv. și reg.) scoc, (reg.) moldă, vălău, (Bucov. și Transilv.) halău, (Munt., Olt. și Ban) piuă. (~ pentru vite.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

adăpătóare, adăpători, s.f. – Jgheab sau vas care servește la adăparea animalelor; valău. – Din adăpa + suf. -ătoare (DLRM, MDA).

adăpătóare, -ori, s.f. – Jgheab sau vas care servește la adăparea animalelor. – Din adăpa + -toare.

Intrare: adăpătoare
adăpătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adăpătoare
  • adăpătoarea
plural
  • adăpători
  • adăpătorile
genitiv-dativ singular
  • adăpători
  • adăpătorii
plural
  • adăpători
  • adăpătorilor
vocativ singular
plural

adăpătoare

  • 1. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație de adăpat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jgheab uluc un exemplu
    exemple
    • Stătea pînă la glezne în noroiul verzui și băltoacele de apă vărsată de vite din jgheabul adăpătoarei. DUMITRIU, N. 227.
      surse: DLRLC
  • comentariu Plural și: adăpătoare.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • Adăpa + sufix -ătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98